«Nu deputaţii şi miniştrii construiesc drumurile la sate…»

Interviu despre starea naţiunii cu Aurelian BONDRESCU,
primarul comunei Dobrun

Au trecut, iată, două săptămâni de la alegerile parlamentare din 30 noiembrie şi, în mare parte, publicul interesat de politică, dar şi simpli cetăţeni nu ştiu nici cine a câştigat alegerile, şi nici cine va face viitoarea guvernare. Părerile sunt împărţite, social-democraţii invocă, de partea lor, cele nouăzeci de mii de voturi obţinute peste democrat liberali, în timp ce aceştia din urmă susţin că, prin prisma celor trei mandate în plus obţinute în Senat şi Camera Deputaţilor, ei sunt câştigătorii, sunt părerile importante care se vehiculează în aceste zile...
În acest context, al unei stări generale de ambiguitate, întreaga clasă politică din judeţ se abţine, a emite puncte de vedere, sau de a face, măcar comentarii pe ceea ce se întâmplă la Bucureşti. Lipsa de curaj, criza de personalitate, greu de dovedit...
Cu chiu cu vai, reporterul doritor de părerile oamenilor din teritoriu, a găsit, totuşi, un reprezentant al PSD Olt, câştigătorul din plan judeţean al alegerilor din 30 noiembrie, dispus să vorbească liber despre viitorul politic, atât al partidului din care face parte, dar şi despre această alianţă post electorală, până mai ieri imposibilă, cea cu PD-L.
Omul deschis dialogului este Aurelian Bondrescu, primarul pesedist al comunei dobrun, unul din cei mai vechi membri ai stângii politice de la Olt.

- Domnule primar, cine credeţi că a câştigat alegerile din data de 30 noiembrie a.c.?

- Partidul Social Democrat, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi legile care reglementează alegerea în Parlament a senatorilor şi, respectiv, deputaţilor, procentul cel mai mare îl are Partidul Social Democrat.

- Dacă totuşi ar fi vorba să facem un calcul, la numărul de mandate obţinute în cele două Camere, PSD este pe locul doi…

- Da, sigur, ca număr de mandate, pentru că numărul de mandate sunt repartizate de către calculator, pe baza unei formule stabilite în lege, au fost promovaţi şi declaraţi aleşi şi din cei care au fost situaţi pe locul doi sau trei. Trebuie să fim foarte atenţi, să fim logici în tot ceea ce se aplică. Sigur, ca număr de mandate, PD-L are cu trei mandate în plus faţă de PSD, asta nu înseamnă că se află pe primul loc. Se afla pe primul loc în condiţiile în care cu aceste trei mandate depăşeau cei 50%+1, în acele condiţii aveau deja o majoritate şi se puteau declara marii câştigători ai alegerilor. Faptul că au trei mandate în plus putem să-i considerăm oricum tot pe al doilea loc în raport cu numărul de voturi exprimate în favoarea candidaţilor social democraţi.

- Cine credeţi că va fi câştigător şi cine credeţi că va fi pierde dintr-o guvernare care, în clipa de faţă, când noi stăm de vorbă, se vede a fi una atipică, între PSD şi PD-L, pe care nimeni nu ar fi luat-o în calcul acum câteva săptămâni? Vă întreb din nou: cine credeţi că va pierde şi cine credeţi că va câştiga de pe urma acestei alianţe, ciudate, totuşi?

- Eu nu cred că este o alianţă atipică, este o alianţă care rezultă în urma voturilor exprimate şi a voinţei poporului. Voinţa poporului după alegeri ar fi în ordinea respectivă: Partidul Social Democrat şi apoi Partidul Democrat Liberal, sunt primele două partide care realizează o majoritate prin adunarea voturilor exprimate şi prin adunarea mandatelor. Consider că sunt în opinia momentului şi vin să se liniştească apele din punct de vedere al activităţilor politice...

- Fac o mică paranteză: putem vorbi în aceste clipe despre o reîntregire a FSN-ului de acum 16-17 ani?

- Nu. Nu putem vorbi despre o reîntregire, având în vedere că sunt atâtea generaţii tinere care s-au înscris atât în Partidul Social Democrat, cât şi în Partidul Democrat Liberal. Putem vorbi de două entităţi politice care, împreună, vor conduce, în această perioadă grea, România. Trebuie să observăm că însăşi colaborarea cu preşedintele statului român, Traian Băsescu, se realizează pe alte date şi am foarte mare încredere că însăşi comportamentul în limita prevederilor constituţionale şi atribuţiilor ce-i revin preşedintelui României, este altul.

- Vreau să vă mai provoc o temă: unul dintre oamenii de bază de la centru, din conducerea PSD, este vorba de preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, domnul Dragnea, vicepreşedinte al PSD-ului la nivel de ţară, comenta în urmă cu mai bine de 48 de ore că o apropiere de PD-L ar însemna tocmai o abdicare în faţa preşedintelui ţării, despre care mi-aţi comentat mai devreme…

- Nu, nu este vorba de o abdicare, este vorba de o aplicare înţeleaptă doar a statului partidului nostru şi o acţiune dictată de rezultatele în alegeri. Atât PD-L, cât şi Partidul Social Democrat sunt interesate să guverneze în interesul României, al întregului popor, în aceste momente grele, mai ales că se apropie criza financiară, economică şi au obligaţia morală să se apropie, să-şi dea mâna.

- Vorbesc de FSN ca partid mamă, din care s-au desprins cele două aripi, acum 16 ani: PD şi PDSR, care avea să devină PSD, deci există suficiente elemente în comun…

- Fiecare ne tragem din câte o mamă. A fost mama FSN, la un moment istoric şi a acţionat ca atare, acum fiecare îşi are mama lui, fiecare partid are o altă împlinire, şi-a însuşit valenţele vremii şi experienţa bună sau mai puţin bună în ceea ce priveşte aplicarea principiilor democratice. Facem deja parte din Uniunea Europeană, suntem în relaţii, altele decât până în 1990, cu Statele Unite ale Americii, cu toate statele Europei, inclusiv cu Rusia. Deci, condiţiile sunt altele, şi de altfel se observă în comentariilor unor logicieni sau cei care se declară atotcunoscători ai problemelor şi ale fenomenului politic că nu le convine liniştea, nu le convine alianţa care se realizează în cadrul unei guvernări majoritare de către PD-L şi PSD.

- Este scorul pe care l-a scos PSD la Olt un scor bun? Se putea mai bine?

- Este un scor foarte bun. Sigur, oricând se poate mai bine, dar nici nu trebuie să mergem pe extreme, pentru că în situaţia de faţă e bine să existe o activitate bună şi în Partidul Democrat Liberal din Olt, care a are doi deputaţi şi un senator şi trebuie să ne mândrim cu faptul că cei doi deputaţi provin din rândurile Partidului Social Democrat.

- Aici nu vreau să par răutăcios, dar şi la dumneavoastră, la PSD, este un deputat, domnul Bobeş, care provine de la PD-L.

- Da, sigur, a venit domnul Bobeş de la ei într-o situaţie aparte, cu un grup de primari, datorită unor nemulţumiri personale, deci este o chestiune de cunoaştere.

- Trebuie să spunem că, la Olt, toată lumea trebuie să fie mulţumită.

- Desigur, trebuie să fie mulţumită şi sunt date condiţiile unei colaborări bune între Partidul Social Democrat şi Partidul Democrat Liberal. Putem să spunem, şi ca urmare a modului şi a tacticii de care au dat dovadă conducătorii Partidului Social Democrat din judeţul Olt. A fost o colaborare bună şi cu reprezentanţii Partidului Naţional Liberal din teritoriu. Nu putem critica prestanţa domnului vicepreşedinte, de la PNL, Ciugulea sau relaţiile cu cei care sunt în Consiliul Judeţean. Toţi au pus suflet…

- Ce înseamnă pentru dumneavoastră, ca unul dintre cei mai vechi şi mai apreciaţi primari ai Oltului, unul de-al dumneavoastră, este vorba de domnul Stan, de la Coloneşti, care este de nici o săptămână parlamentar cu acte, dar din partea altui partid?

- E un lucru bun, eu l-am şi felicitat. Sigur, aici există şi următoarea situaţie: domnul Stan putea fi deputat pentru PSD, dar n-a fost înţeles la timp, şi astfel s-a alăturat altei echipe.

- Şi nu credeţi că pe undeva putem vorbi de o obtuzitate din partea conducerii judeţene a PSD Olt, care nu a acceptat ca domnul Stan să candideze din partea acestui partid şi i-a dat, practic, drumul pe uliţă să ducă şi să iasă deputat din partea altora?

- Nu, nu. Nu este vorba obtuzitate, nu-i vorba de rea-voinţă, poate că domnul Stan nu s-a făcut bine înţeles în dialogul pe care l-a avut, aşa cum spune conducerea partidului nostru. Faptul că a reuşit este un lucru bun, în mod deosebit pentru primarii din România, pentru că, fiind acolo, împreună cu Asociaţia Comunelor din România, poate să promoveze legi şi acte normative de reglementare pozitivă a activităţii primarilor, de creştere a puterii acestora, dar şi de salarizarea acestora, care sunt consideraţi demnitari, dar salariile sunt de mizerie.

- Nu vă pune pe gânduri faptul că, după al treilea succes bun al PSD-ului de la Olt, cel din 2008, după cel din 2004 şi cel din 2000, din schiţele de guvern care se fac pe ultima oră, iarăşi ne cam sare pasul şi iarăşi nu va fi nimeni de la Olt, deşi s-a avansat de o săptămână şi mai bine, foarte clar, numele şefului dumneavoastră, numele domnului Toma, la un minister?

- Sigur, domnul Toma îndeplineşte condiţiile să fie un ministru bun la un minister în Guvernul României, chiar şi domnul Steriu. Sigur, vor cădea de acord cei din conducerea partidului. Dar să privim nu neapărat Oltul, ci este vorba de regiunea Oltenia Sud-Vest, este vorba de Olt, Dolj, Vâlcea. Să nu uităm că domnul preşedinte Geoană este din regiunea noastră şi ocupă o funcţie acolo...

- Îmi este totuşi foarte greu să cred că domnul Geoană va fi cel care să poarte de grija drumurilor de la Dobrun, Voinesa, Scorniceşti, Balş. Cred că mai degrabă ar fi putut să facă acest lucru un om de-al Oltului.

- Sigur. Sunt convins că aşa este. Dacă domnul Toma ar fi fost pe o funcţie de ministru, şi nu ştim dacă nu va fi pe o funcţie acolo, pentru că încă nu s-au dat publicităţii negocierile, aranjamentele între cele două partide şi cine şi cum ocupă posturile de miniştri, poate să existe această posibilitate. Dar, oricum de drumuri şi de canalizări, de apă, de staţii de epurare, de infrastructură, în învăţământ, în sănătate prima grijă o au primarii. Ce să facă parlamentarii? Să ne sprijine, să facă lobby, în general, pentru înfăptuirea actelor normative care să grăbească realizarea acestor obiective şi structurarea bugetului naţional. Nu deputaţii şi miniştrii construiesc drumurile la sate.

- Ca şi membru fondator a ceea ce este astăzi PSD, cine vi s-ar părea, dacă postul ar reveni PSD-ului, persoană cea mai potrivită pentru a ocupa funcţia de prefect de Olt?

- Noi, în partid, avem foarte multe persoane cu valenţe şi posibilităţi de conducere, aşa cum are şi Partidul Democrat Liberal. Dacă m-aş rezuma numai asupra unei persoane, ar însemna să le supăr pe celelalte care, în mod egal, au pregătirea necesară să ocupe această funcţie.

- Dacă nu vreţi să daţi un singur nume, daţi mai multe nume care pot ocupa funcţia asta?

- Eu las pe seama acestui lucru să se pronunţe preşedintele partidului nostru la Olt şi cei care fac parte din conducerea judeţeană. Poate propunerea mea ar induce anumite discuţii după aceea, comparaţii în presă şi peste tot, de aceea mă abţin.

- Credeţi că vor avea suficientă înţelepciune domnul Toma şi domnul Vâlcov de a se pune la aceeaşi masă şi de a căuta, pentru acest nou tip de guvernare, nişte planuri anticriză, pentru binele Oltului, după ce s-au atacat destul de bine în ultimul timp?

- Sigur că vor sta la masă şi vor discuta problemele şi sunt convins că înţelepciunea va învinge şi că au capacitatea de a colabora. De partea domnului Toma există această calitate a dialogului, de altfel am constatat acest lucru şi la domnul Darius Vâlcov.

- Spuneţi asta pentru să PSD-ul este lângă PD-L? Este un gest de politeţe sau este o constatare care vă aparţine?

- Nu, nu, dacă luăm şi în funcţie de alegerile consilierilor judeţeni, sunt unul după altul. PSD în faţă, PD-L după. Fapt că stau aproximativ pe aceeaşi poziţie în dialog şi cred că vor cădea de acord asupra unei persoane care să îndeplinească condiţiile să fie prefect. Vor cădea de acord asupra altor persoane care să ocupe funcţiile principale şi importante în judeţul Olt şi vor stabili şi programe şi le vor şi susţine pentru dezvoltarea judeţului Olt şi îndepărtarea efectelor negative ale crizei care se vor manifesta mai pregnant în perioada următoare şi la noi.

- Care credeţi că ar fi, în opinia dumneavoastră, nu numai ca primar al localităţii în care suntem astăzi, dar şi ca un bun cunoscător al întregului judeţului, principalele teme de activitate care trebuie puse în sarcina viitoarei guvernări pentru binele Oltului? Care credeţi că ar fi punctele de reper de la care ar trebui să se apuce de treabă PD-L+PSD, la Olt?

- În primul rând, asigurarea fondurilor necesare funcţionării administraţiilor locale, asigurarea fondurilor necesare promovării investiţiilor în infrastructura locală: drumuri, canalizare, apă, infrastructura în şcoli, în sănătate, tot ce se adresează la creşterea calităţii vieţii şi funcţionării unei societăţi normale.

- Apoi, ştiţi, drumurile, canalul, apa nu ţin de mâncare totuşi. Oamenii…

- Eronat. Chiar şi drumurile şi apa încorporează muncă şi activitate umană, care se plătesc. Veniturile nu se realizează fără muncă, şi asta se ştie nu de acum. Valoare nou creată şi aici vor participa cei care nu au de lucru de la sate şi vor câştiga bani.

- Se spune că, în clipa de faţă, pare un fel de plan Marshall pentru Olt. Credeţi în el?

- Păi, cum să nu, situaţia în care se realizează investiţii cu fonduri de la stat, pentru că statul va trebui să sprijine şi pe celelalte, să le zicem, întreprinderi, companii, societăţi comerciale, întreprinderi mici şi mijlocii, pentru realizarea de lucrări cu comandă din partea statului, darămite autorităţile locale. Şi vă mai spun o chestiune: îndreptarea fondurilor către autorităţile locale înseamnă accesarea fondurilor europene care se referă la infrastructura rurală. Având fondurile europene, punându-le în operă în România, înseamnă creşterea calităţii la materii prime, materiale, componente, înseamnă creşterea producţiei materiale pentru realizarea obiectivelor de investiţii. Asta şi pentru cei din industrie, şi pentru cei din transporturi, se revitalizează tot dacă avem astfel de activităţi. Dacă se pun accente noi pe agricultură, căreia trebuie să-i acordăm atenţie foarte mare, pentru asigurarea hranei din interiorul ţării, să renunţăm dacă putem la consumurile produselor din import!

- Se pare că, totuşi, cu preţul de cost al muncilor pe care le face un om de la ţară pentru un hectar de grâu abia dacă se scoate într-un an bun un profit net, de maxim cinci procente. Cred că este mai convenabil să vinzi acadele în piaţă decât să munceşti câmpul.

- Asta se întâmplă când realizezi agricultură intensivă. Orice proprietar de teren găseşte să-şi muncească în totalitate suprafaţa de pământ şi aici mai intervine şi modul greşit de acordare a subvenţiilor pe hectar. Se dă suma pe hectar şi te obligă să munceşti tot hectarul, dar nu-ţi dă în întregime suma care să acopere cheltuielile cu întreaga tehnologie. Diferenţa valorică pentru aplicarea tehnologiei nu mai există în puterea proprietarului. Subvenţiile să se dea ca o mărime, în funcţie de suprafaţă, iar proprietarul să cultive din suprafaţă atât cât consideră să realizeze o agricultură intensivă pe o suprafaţă mică şi să obţină producţie mare şi atunci preţul de cost al fiecărei unităţi de producţie este mai mic, iar valoarea câştigată prin valorificarea produselor este mai mare. Deci, trebuie înţeles, că subvenţiile care vin partea statului sau Uniunii Europene să nu oblige cetăţeanul să însămânţeze sau să cultive întreaga suprafaţă de care dispune, să se acorde această sumă pentru o suprafaţă care să asigure o producţie sporită pe o unitate mai mică de suprafaţă. Şi atunci va fi rentabilă. Bine ar fi să putem face agricultură intensivă pe toată suprafaţa agricolă arabilă a ţării. Dar nu se poate, pentru că nu există nici mijloacele tehnice şi nici baza financiară, fondurile necesare pentru achiziţionarea acestor mijloace. Aici trebuie făcută o gândire de specialişti, la nivelul Ministerului Agriculturii, la nivelul fiecărui judeţ, la nivelul Direcţiei Generale a Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al APIA, trebuie să se schimbe concepţia în ceea ce priveşte rentabilizarea agriculturii.

- Ne întoarcem oarecum la partidul din care faceţi parte şi care este la un pas să intre la guvernare, la Olt, unde sunt mai puţin de două-trei luni până când vor avea loc alegeri interne. Este capabil domnul Toma să ducă mai departe un nou mandat de preşedinte? Poate să vină din urmă cu un alt suflu, un alt candidat, cum ar fi domnul deputat Iordache?

- Amândoi au valori echivalente, domnul Toma a demonstrat pe funcţie că poate să fie în continuare preşedinte al Organizaţiei Olt, o recomandă şi numărul de deputaţi şi senatori obţinuţi în Olt, şase parlamentari din zece, înseamnă 60 la sută, cel mai mare performanţă din România… Ce ne recomandă nouă, la alegeri, ca să nu-i mai acordăm mandatul preşedintelui Toma?

- Cifrele sunt de partea dânsului...

- Da, cifrele îl susţin, are performanţă, îl recomandă şi poate să ducă mandatul mai departe, mai ales că are şi funcţia de vicepreşedinte, funcţie pe care nu am avut-o până la domnul Toma. Să nu uităm că domnul Toma a fost propus interimar, e adevărat, ca preşedinte al Senatului după plecarea domnului Văcăroiu la Curtea de Conturi. Este apreciat, este oltean de-al nostru, ne reprezintă. Că sunt alte gânduri atunci, că sunt alte înţelegeri între domnul Toma şi domnul Iordache, n-am de unde să cunosc eu lucrul acesta!

- Cum aţi comenta faptul că, la scrutinul de acum două săptămâni, unii dintre colegii dumneavoastră, mă refer aici la primari ai PSD-ului de la Olt, au cochetat şi au tratat parcă mai aproape de trupul candidaţilor de la PD-L, dându-le, printr-o formă mai făţişă sau nu, mai multe voturi. Mă refer aici la cei din zona de nord, care s-au comportat straniu totuşi.

- A, nu! Dacă vă referiţi la zona unde a candidat Stan, acolo este populaţia care l-a cunoscut, el a lucrat acolo, la Coloneşti, ca şi preşedinte al CAP, în zona respectivă s-au ajutat, sunt cunoscuţi, este un om al locului…

- Dar primarii din partea aceia au lăsat parcă din mână patima partidului pentru a da adversarului, într-un fel sau altul, o mână de ajutor.

- Nu, nu, aici sunt şi nişte rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate de către domnul Stan, care este primar, un activist politic să spun aşa, cu mare experienţă, care a discutat cu cetăţenii, el fiind cunoscut dinainte, spre deosebire de domnul Aurel Gubandru, care, de asemenea, este un om de mare valoare. Sigur, dacă ieşea domnul Gubandru era un mare câştig pentru judeţul Olt, dar asta nu înseamnă că dacă a câştigat domnul Stan este o pierdere. Trebuie să facem o comparaţie: câţi membri de partid are organizaţia PSD în fiecare comună şi puterea ei de penetrare în ceea ce priveşte atragerea de alte voturi. Trebuie să avem în vedere acest lucru. Nu toate trebuie să le raportăm la nivelul primarului. Nu trebuie să punem totul pe seama primarilor. El este cunoscut în zonă, a avut şi întâlniri, a mai apărut şi în ziare, care l-au ajutat, problemele cu cercetarea privind o eventuală învinuire a primarului Stan, şi ştim ce înseamnă asta la români atunci când vede că omul este la necaz, sigur sentimente sunt de partea celui aflat în necaz şi nu este uman lucrul acesta?

- Aveţi aici, pe raza comunei dumneavoastră, doi parlamentari aleşi uninominal de la PSD. Este vorba de domnul Valeriu Steriu şi de către domnul senator Toma. Ce le cereţi dumneavoastră, ca primar al acestei comune, să facă pentru Dobrun în Parlament?

- Nu cred că trebuie să cer ceva deosebit pentru Dobrun să facă în Parlament, pentru că nu au ce face. Dumnealor să facă în Parlament pentru toate localităţile rurale şi să răspundă nevoilor acestor localităţi cu posibilităţile existente din punct de vedere economic şi financiar la nivelul ţării. Să fim sprijiniţi, să fim înţeleşi mai degrabă atunci când se repartizează sau se îndreaptă nişte fonduri guvernamentale către localităţi având în vedere proiectele existente la nivelul fiecărei localităţi şi nu repartizare fără proiecte. Au mai fost cazuri, şi sigur că nu este rău că au primit toate primăriile, chiar dacă nu au avut proiecte. Fondurile respective intră în fondul de rulment, nu poate să le consume oricum, şi pot fi folosite în anii care urmează. Problema care se pune este că se întârzie realizarea unor proiecte care sunt în derulare, iar aceste sume se odihnesc în fondul de rulment al unor primării care nu au avut proiecte. În loc să vedem mai multe localităţi cu apă într-un an de zile, vedem sisteme de apă pe jumătate făcute, deşi fonduri la nivelul ţării repartizate pentru aşa ceva au fost în totalitate, dar au fost repartizate în localităţi care încă nu începuseră proiectele. Era bine ca ele să fie îndreptate acolo unde investiţiile sunt în derulare, începând de la proiectare şi până la execuţie, urmând ca fondurile din anii următorii să fie îndreptate către cei care au în acel moment asemenea proiecte. Aici trebuie mai multă atenţie, mai multă analiză, atât din partea celor de la judeţ, că de aici se îndreaptă notele de fundamentare, de la prefecturi, de la consilii judeţene, diferite instituţii.

- Cum vedeţi ca primar de ţară, reforma în infrastructura învăţământului?

- Sunt situaţii, la ora actuală, investiţii care fac parte şi au fost începute de consiliile locale prin programul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, dar nu li s-au mai repartizat fonduri, ele fiind chiar în funcţiune, şi sunt câte cinci-şase miliarde neachitate către constructori, iar aceştia sunt ameninţaţi de faliment. Asta este o practică proastă, un aspect greu de înţeles, care ţine de cei care fac reforma educaţiei în teritoriu.

- Ştiţi cazuri clare?

- Sunt cazuri clare şi se ştiu, puteţi să le cereţi că vi le dau chiar dânşii şi ştiu că dânşii s-au luptat să nu transmită asemenea fonduri pentru că nu le aparţin din punct de vedere politic. Iar o vină aparte o au inspectoratele şcolare, iar la Olt, Inspectoratul Şcolar, prin inspectorul Nicolae Drăghici, cel care a dirijat fondurile. Dar vreau să spun sincer că sunt supărat pe domnia-sa, pentru că la toate intervenţiile pe care le-am făcut nu a binevoit să solicite fonduri pentru finalizarea lucrărilor şi includerea investiţiilor pe adresele către minister, de aproximativ şapte miliarde de lei, în condiţiile în care grădiniţa funcţionează, fiind începută prin programul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Este vorba de situaţia de la mine din comună, unde se refuză nejustificat plata lucrărilor la o grădiniţă deja finalizată.

- V-aţi dat mâna cu PD-L-ul. Mai are şanse PSD-ul, la anul, în toamnă, la alegerile prezidenţiale să impună un candidat cu şanse foarte mari care să devină preşedintele ţării?

- Depinde de personalitatea candidatului. Sigur, dacă va veni un candidat cu calităţi superioare actualului preşedinte, sigur că are şanse. Ce ne împiedică?

- Ombilical PSD-ul este legat de cine se află în clipa asta la Cotroceni, totuşi, în condiţiile în care v-aţi dat mâna cu PD-L, mai poate PSD-ul să aibă indentitate?

- PSD-ul are candidaţi puternici şi dacă vine cu unul ale cărui calităţi şi personalitate nu este echivalentă sau nu depăşeşte personalitatea actualului preşedinte, nu-i vina preşedintelui. Este vina celor care au propus candidatul, care nu poate să-şi depăşească forţa sa naturală. Şi apoi dacă se înţeleg până la alegeri, dacă preşedintele deja şi-a schimbat stilul de lucru cu Guvernul, cu Parlamentul, eu cred că dacă în alegerile democratice pentru alegerea preşedintelui iese în continuare tot domnul Băsescu, să asigure aceeaşi conlucrare, nu cred că este o pierdere pentru România. Avem destul timp şi după aceea, când domnul Băsescu, o personalitate puternică, după două mandate, să venim împreună cu un altul şi care să fie de la PSD.