După cinci ani de tatonări, în sfârşit, SMURD, la Slatina

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” al judeţului Olt, a organizat miercuri, 10 decembrie 2008, o conferinţă de presă prin care s-a dorit informarea mass-mediei locale asupra faptului că începând cu această lună, în judeţul Olt, va funcţiona primul Serviciu Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Desfăşurat sub deviza „SMURD Olt – Început de drum”, evenimentul i-a avut ca amfitrioni pe lt.col. Cristian Croitoru, ofiţer relaţii cu presa, col. Marian Pică, prim-adjunct al inspectorului-şef din cadrul ISU Olt, precum şi dr. Luciana Rotaru, medic şef UPU – SMURD Dolj. (Claudiu ENE)

Primele maşini SMURD vor merge la Caracal şi Slatina

Pentru ca Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare să-şi extindă, începând cu această lună, domeniul de activitate şi în judeţul Olt, la ISU „Matei Basarab” Olt, au fost aduse primele două autospeciale de prim-ajutor SMURD. Chiar dacă acestea sunt echipate cu aparatură medicală performantă, de ultimă generaţie, nu se ştie cu exactitate care va fi data când aceste autospeciale îşi vor începe activitatea, întârzierea datorându-se mai precis unor etape ce ţin de anumite documente ale maşinilor sau de obţinerea unor autorizaţii pentru echipamentele medicale din dotare. De asemenea, trebuie făcută precizarea că maşinile au fost date în folosinţă de către Autoritatea de Sănătate Publică Olt, fiind primite de la ASP Ilfov şi urmând ca una să rămână la Slatina, iar alta să meragă la Detaşamentul de Pompieri din Caracal. „Cele două ambulanţe SMURD, vor interveni doar în cazurile speciale, pentru acordarea de prim-ajutor. Acesta este un prim pas, iar SMURD Olt va creşte şi în dotare, şi în specializare”, a precizat lt. col. Cristian Croitoru. Pentru ca acest serviciu să poate fi unul eficient, tot de la Cristian Croitoru am mai putut afla că personalul care va deservi echipajele SMURD în judeţul Olt a urmat cursuri speciale de pregătire şi perfecţionare în centrele zonale din Craiova, Timişoara şi Galaţi. Astfel, din partea ISU „Matei Basarab” Olt a participat un număr total de 37 de subofiţeri, dintre care 28 au absolvit deja aceste cursuri, urmând ca restul, de 9 subofiţeri, să li se alăture cel mai probabil la data de 19 decembrie a.c. Cu toate acestea, toţi cei instruiţi sunt nevoiţi să parcurgă o ultimă etapă de instruire-pilot, pe tehnică de lucru, cunoştinţe teoretice şi aptitudini practice necesare pentru modul în care trebuie să se acţioneze în cazurile unor evenimente rutiere grave.

În Olt, sunt aşteptate alte două autospeciale

Pentru a putea înţelege mai bine care este rolul pe care îl va avea Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare în judeţul Olt, dr. Luciana Rotaru, medic şef UPU – SMURD Dolj, a dorit să precizeze că: „SMURD va interveni pentru acordarea de prim-ajutor pacienţilor aflaţi în situaţie critică. Sistemul este constituit astfel încât să asigure pacientului maximum de şanse de supravieţuire”. Referitor la aparatura şi dotările de care beneficiază aceste autospeciale, tot Luciana Rotaru a adăugat: „Aceste maşini sunt echipate cu aparatură medicală performantă ce oferă posibilitatea de asistare a funcţiilor vitale ale pacienţilor şi transmiterea de date prin monitorul de la sediul central al SMURD Dolj.” În încheiere, mai trebuie precizat că, în judeţul Olt, începând cu anul viitor, sunt aşteptate să sosească alte două autospeciale care, cel mai probabil, vor fi date în folosinţă Detaşamentelor de Pompieri din Balş şi Scorniceşti. De asemenea, este bine de ştiut că echipajele SMURD Olt vor putea interveni doar ca urmare a solicitărilor venite din partea celor care vor apela numărul unic de urgentă 112, iar timpul de acţionare va fi de 8 minute în mediul urban şi 12 minute în mediul rural.

La Şopârliţa, oamenii nu au ales degeaba un primar PD-L

Situată în Câmpia Română, pe terasa stângă a râului Olteţ, la o distanţă de 25 de km de municipiul Slatina, comuna Şopârliţa se învecinează în vest cu comuna Pârşcoveni, la sud, cu comuna Dobrun, la nord, cu oraşul Piatra-Olt, în nord-est cu comuna Brâncoveni, iar la sud-est cu comuna Osica de Sus. Cu o populaţie de aproximativ 1500 de locuitori, comuna Şopârliţa are ca principale căi de acces Drumul Judeţean 644, cel care face legătura între şoseaua europeana E574 şi şoseaua naţională 64, precum şi magistrala de cale ferată 910, între Piatra-Olt şi Caracal. Aşezare de oameni gospodari, care caută prosperitatea în pământul negru, care le înşeală aşteptările şi le amăgeşte speranţa an de an. O parte din locuitorii comunei fac naveta la Balş sau la Slatina, pentru un loc de muncă mai bine plătit.

Pe 1 iunie 2008, la Şopârliţa, s-a votat pentru mai bine

În urma alegerilor locale din vara acestui an, locuitorii comunei Şopârliţa au votat pentru schimbare şi au ales, astfel, un nou primar. Un om care să le cunoască îndeaproape problemele şi nevoile, un om care să îi sprijine ori de câte ori au nevoie, un om care să readucă acea rază de speranţă şi credinţa că într-o zi va fi mai bine. În aceste condiţii, în fruntea administraţiei locale a comunei, întemeiată în anul 1476, atestată documentar în jurul anului 1642 şi reînfiinţată prin hotărâre de Guvern în anul 2004, a fost ales, din vara acestui an, cu peste 60% din numărul voturilor valabil exprimate, Cristinel Neagu, un primar PD-L, aflat la primul mandat şi care, aşa cum a promis, a început deja să schimbe în bine faţa acestei comune, să deschidă porţile administraţiei locale către toţi locuitorii comunei, să-i facă pe aceştia să simtă că primăria nu este o instituţie ostilă, ci un partener activ al cetăţeanului şi al nevoilor sale. Cristinel Neagu este primarul pe care oamenii l-au ales, în primul rând, datorită disponibilităţilor sale de comunicare, a modului de a fi aproape de cetăţean.

Grijă pentru drumurile comunei

Este deja cunoscută starea deplorabilă în care se găsesc multe din drumurile comunelor din judeţul nostru.De multe ori însă acest lucru se datorează şi nepăsării sau superficialităţii de care dau dovadă chiar cei care, o dată la patru ani, sunt aleşi de oamenii locului să le reprezinte şi să le susţină nevoile. Cu toate acestea, există şi zone în care, mai ales atunci când oamenii au curajul şi optează pentru schimbare, se pot observa, de cele mai multe ori, rezultatele dorite. Un astfel de caz îl putem întâlni şi în comuna Şopârliţa, acolo unde localnicii l-au ales cu încredere pe Cristinel Neagu, un primar de ispravă, un om care a reuşit, la propriu, să sfinţească locul. Şi dacă cineva mai pune la îndoială calităţile şi priceperea lui Cristinel Neagu, este suficient să constate, că acest om chiar vrea să facă ceva pentru comuna pe care o administrează începând cu vara acestui an. Pentru început, s-a recurs la rezolvarea principalelor probleme legate de drumuri prin asfaltarea unei porţiuni de 500 de metri din Drumul Judeţean 644, precum şi pietruirea altor drumuri ale comunei Şopârliţa. Cu toate acestea, trebuie precizat că aceasta a reprezentat doar o primă etapă legată de refacerea drumurilor, urmând ca în cel mai scurt timp să se treacă la o a doua etapă, prin care să se continue lucrările de asfaltare ale DJ 644 până la biserica din sat. Trebuie precizat că împlinirile edilitare menţionate mai sus s-au realizat în condiţiile în care, datorită apartenenţei politice la PD-L, Cristinel Neagu a găsit cu greu înţelegere la administraţia pesedisto-liberală care conduce judeţul Olt. Cu atât mai mult, meritele sale trebuie accentuate.

Lucruri mici, cu impact mare la populaţie

Iscusinţa lui Cristinel Neagu în a rezolva problemele comunităţii se vede la tot pasul. Atent la nevoile cetăţeneşti, primarul ştie să intervină acolo unde trebuie. Dovada cea mai clară este calea de acces pietonală care scurtează legătura cetăţenilor cu biserica. Înainte de a fi modernizată de primarul comunei, nimeni nu s-a gândit să facă acest lucru. Semn că, actualul edil cunoaşte şi intervine acolo unde trebuie. Pe termen scurt, având în vedere că se apropie sărbătorile de Crăciun şi Anul nou, localitatea va fi înfrumuseţată cu însemne tricolore şi beculeţe ornamentale, pentru prima oară în istoria acestei comune. Tot în Şopârliţa, şi tot datorită insistenţelor lui Cristinel Neagu, cetăţenii beneficiază de o frizerie, scutindu-se astfel drumurile pe care oamenii le făceau, fie la Slatina, fie la Balş.

Proiecte mari, ambiţii pe măsură

Pentru perioada imediat următoare, primarul Cristinel Neagu urmăreşte să aducă civilizaţia şi confortul urban în localitatea pe care o conduce. În stadiu avansat se află un proiect, care odată finalizat va aduce în comună reţea proprie de apă şi canalizare. Potrivit estimărilor sale, în primăvara anului viitor urmează să fie finalizat un proiect pentru o bază sportivă, ce va corespunde standardelor impuse de Uniunea Europeană. După ani întregi în care nici un alt edil nu a privit Căminul Cultural ca pe un bun de interes public, Cristinel Neagu intenţionează să demareze reabilitarea acestuia în luna martie 2009. Pe agenda sa de lucru se află şi deschiderea unei farmacii, care să deservească locuitorii acestei comune, scutindu-i astfel pe şopârliţeni de un drum inutil şi costisitor spre cel mai apropiat punct farmaceutic.

Darius Vâlcov, prietenul şopârliţenilor

Cu destul fair-play, Cristinel Neagu recunoaşte şi aminteşte ori de câte ori are ocazia, ajutorul pe care îl primeşte, pentru rezolvarea problemelor comunităţii de la primarul municipiului Slatina, preşedintele PD-L Olt, Darius Vâlcov. O parte din lucrările de reabilitare, prin pietruire a uliţelor comunale s-a realizat cu utilizarea unui autogreder oferit administraţiei de la Şopârliţa de către... administraţia de la Slatina. Mai trebuie spus că, în timp ce alţi primari pietruiesc uliţe cu piatră plătită la preţ de beton de autostradă, gospodarul Neagu de la Şopârliţa foloseşte zăcământ natural dintr-o carieră aflată pe domeniul privat al comunei. Tot cu ajutorul Slatinei, în curtea bisericii s-au adus mese, pe care oamenii satului să le folosească, la necaz şi la bucurie, tot de la Slatina, unde au fost dezafectate din piaţa Steaua Roşie. Iată că, o relaţie între doi oameni se răsfrânge pozitiv asupra unei comunităţi.

Un investitor ieşean, cu planuri mari, bate la porţile Oltului

Deşi în ultima vreme se vorbeşte tot mai mult despre efectele crizei economice sau despre disponibilizările făcute în masă la unele firme şi întreprinderi din ţară, se pare că există totuşi şi firme care o duc destul de bine şi care doresc să facă investiţii serioase în judeţul nostru. În acest sens, marţi, 9 decembrie 2008, în incinta unuia dintre cele mai selecte restaurante din Slatina, a avut loc o conferinţă de presă cu unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din ţară. Este vorba mai exact despre Barbu Văduva, reprezentantul unui mare grup de afaceri din Iaşi, cu investiţii în domeniul agricol, făcute atât în toată Moldova, cât şi în alte oraşe din ţară printre care Braşov şi Bucureşti. Astfel, scopul acestei conferinţe a fost de a-i informa pe toţi agenţii economici şi pe cei ce deţin terenuri în judeţul Olt de posibilitatea unor asocieri sau vânzări de terenuri.

„Consider Slatina cel mai îndepărtat cartier al Bucureştiului”

Barbu Văduva a dorit încă din start să se facă foarte bine înţeles şi nu s-a ferit să precizeze că „Investiţiile sunt făcute pentru a câştiga bani, iar noi suntem foarte conştienţi de zestrea terenurilor din ţara noastră”. Ulterior, domnia-sa a mai adăugat: „Grupul de firme pe care îl reprezint doreşte să facă investiţii importante în judeţul Olt, în agricultură, pomicultură, piscicultură, precum şi în activităţi legate de creşterea animalelor. Având o mare experienţă în acest domeniu şi considerând că această zonă are unul dintre cele mai bogate soluri din ţară ne interesează marea cultură cu cereale. Personal, consider Slatina cel mai îndepărtat cartier al Bucureştiului”. Referitor la sumele de bani ce urmează a fi investite în judeţul nostru, Barbu Văduva a precizat: „Suntem foarte bine informaţi şi lucrăm doar cu specialişti, de aceea vom investi sume foarte importante în această zonă. Nu mai putem aştepta să vină alţii să investească în ţara noastră. Trebuie să fim cu toţii conştienţi că zona Olteniei se va ridica prin zestrea ei, pe care, din păcate, mulţi nu vor să o observe”.

Sediul va fi stabilit la Craiova, cu puncte de lucru în Slatina şi Râmnicu Vâlcea

În continuare, făcând o comparaţie cu perioada de aur din îndelungata şi bogata istorie a României, Barbu Văduva a precizat: „Cândva, am fost grânarul Europei. Nimeni nu a venit de-a lungul istoriei sa ne ofere ceva, ci doar să ia, pentru că eram o ţară bogată. Acum, însă, chiar dacă dispunem de suprafeţe agricole, plantaţii, păduri, importăm foarte mult. De aceea spun că trebuie să schimbăm ceva, iar România poate să devină a treia putere agricolă din Uniunea Europeană”. Tot domnia-sa a adăugat: „Cei interesaţi trebuie să ştie că au posibilitatea să se asocieze cu noi. Vrem să strângem terenurile fărâmiţate, dar eficiente din punct de vedere al agriculturii. Am fost foarte bucuros să remarc încă de la primele contacte avute cu autorităţile, referitor la fondul funciar, că putem beneficia de înţelegere. Vreau să îi felicit pe prefectul Ştefan Nicolae şi pe subprefectul Virgil Panduru pentru aplicarea corectă a legislaţiei pentru restituirea şi punerea în posesie a primelor 50 de hectare achiziţionate în Slătioara”. Referitor la locurile de contact şi punctele de lucru ce vor activa în Oltenia, Barbu Văduva a precizat: „Vom stabili sediul la Craiova şi, deocamdată, vom avea puncte de lucru la Slatina şi Râmnicu Vâlcea, urmând ca ulterior să ne extindem punctele de lucru acolo unde va fi nevoie”.

Sprijin şi pentru românii din diaspora

Dorind să sublinieze şi să accentueze încă o dată bunele intenţii referitoare la investiţiile ce urmează a fi făcute în judeţul Olt, Barbu Văduva, reprezentantul marelui grup de firme din Iaşi a mai adăugat: „Gândurile şi intenţiile noastre sunt foarte serioase. Mă bucur că în Olt s-au menţinut canalele şi pompele mari, iar sistemul de irigaţii este foarte bun. De asemenea, ştim că există şi căi ferate foarte bine structurate. Trebuie să căpătăm forţă, să arătăm că se poate deoarece mândria vine din ceea ce construim”. Nu în ultimul rând, Barbu Văduva s-a arătat interesat şi de soarta celor plecaţi să muncească în afară, precizând: „Dorim să aducem forţa de muncă înapoi în ţară şi dacă va fi nevoie vom solicita chiar şi încadrarea de forţă de muncă străină. Mă tulbură foarte mult când aud de români care nu vor să se ştie români”.
În concluzie, considerăm benefice aceste investiţii în judeţul nostru care beneficiază poate de cele mai bogate soluri, fiind o zonă extrem de propice agriculturii.