O lovitură de 1 milion euro, ultimul strigăt al liberalilor în Olt

Cu câteva săptămâni înainte de a preda frâiele puterii, înainte de a lăsa butoanele de comandă ale banilor publici pe mâna viitoarei guvernări, liberalii de la centru, cât şi din teritoriu încearcă să se căpătuiască, fiind conştienţi că banul public va mai fi sinonim cu buzunarul lor doar peste câteva decenii.
Ultima lovitură pe care vor să o dea în judeţul Olt este lucrarea privind reabilitarea Corpului „C” al Colegiului Naţional „Radu Greceanu”, din Slatina. Lucrarea este estimată la o valoare de peste 400 mii lei, echivalentul a 1 milion de euro. Licitaţia privind atribuirea acestei lucrări a avut loc în urmă cu câteva zile. Preferată este Bacomet S.R.L., firmă administrată de liberalul betonist Dan Codan. Pentru ca acesta să poată participa la licitaţie, i s-au emis fel şi fel de acreditări, în ideea că el va pune mâna pe lucrare şi va avea grijă de tot ceea ce trebuie. Fără experienţă în domeniul restaurărilor, firma lui Codan este dată ca şi câştigătoare, căci, Inspectoratul Şcolar este condus de liberalul Nicu Drăghici, şi el om, şi cu nevoile sale. (A.D.)

Trist, dar adevărat

La Slatina, nimeni nu şi-a amintit de cei 13 ani fără Corneliu Coposu

Vor mai trebui să mai treacă câteva decenii bune pentru ca în România să se mai afirme un nume autentic de dreapta, aşa cum a fost seniorul Corneliu Coposu. Cel mai reprezentantiv om de dreapta din România postbelică, cel care a petrecut aproape două decenii în beciurile închisorii comuniste, cel care a intrat în istorie încă din timpul vieţii, pe 11 noiembrie 2008, nu a mai fost în memoria niciunui oltean care, într-un fel sau altul, se consideră afiliat doctrinei politice de dreapta. Monumentul seniorului, sfinţit în urmă cu mai bine de opt ani, în Slatina, în Piaţa Gării, nu a beneficiat nici măcar de o floare, darămite de o lumânare ce să lumineze mersul sufletului celui ce a fost Corneliu Coposu în lumea de dincolo. La 13 ani de la trecerea sa în nefiinţă, în Olt, nu mai există nici ţărănişti şi nici PNŢCD. Ar fi fost un gest de împăcare peste timp dacă, marţi, 11 noiembrie a.c., măcar un liberal ar fi purces, din goana nebună după voturi, în plină campanie electorală, preţ de câteva clipe, la bustul marelui om politic şi de stat. Nu a fost aşa, pentru că astăzi politica se face cu alte unităţi de măsură, decât cu cele în care a crezut, până în ultima clipă, cel care astăzi priveşte împăcat cu sine modul în care românii fac politică după grosimea ciolanului şi nu după ideologie. În memoria marelui om, reproducem în continuare o frântură dintr-un discurs rostit de acesta cu câţiva ani până să plece dintre noi. Fie ca aceste rânduri să amintească peste timp de veşnica nerecunoştinţă pe care românii o afişează faţă de cei ce au crezut şi au acceptat sacrificiul în numele unei idei. (Alin Dorobanţu)

„Opinia mea este că intelectualii au obligaţia morală să se integreze în politică. Imediat după revoluţie s-a vehiculat în presa românească, în special în revistele de cultură, ideea unei abţineri a intelectualilor de la încadrarea în partidele politice, de la colorarea lor politică, cu justificarea că intelectualul trebuie să-şi păstreze obiectivitatea pentru a sesiza anumite inadvertenţe ale lumii politice, pentru a servi ca un fel de cenzor fată de unele manifestări care ar putea fi, bineînţeles, criticabile şi că poziţia lui ar fi justificată de această imparţialitate, de această echidistanţă faţă de partidele politice. Cred că a fost o gravă eroare de la început, eroare care a dat rezultatele nocive pe care le sesizăm în zilele noastre. După revoluţie, odată cu constituirea partidelor politice, supravieţuitorii holocaustului comunist au contribuit la resuscitarea curentelor de opinie şi a doctrinelor politice. Şi s-au adresat opiniei publice româneşti, care era complet dezinformată, ruptă de realităţile istorice, ruptă de adevărata societate civilizată a Europei. În condiţiile acestea, conducătorii partidelor politice care au considerat că au obligaţia morală să înceapă restructurarea concepţiei politice româneşti, prin reînfiinţarea sau relegalizarea partidelor politice, nu au avut la îndemână decât oameni lipsiţi de experienţă, oameni care în timpul celor 45 de ani de comunism pierduseră legătura cu atitudinea civică obligatorie a unui intelectual. În acel moment, intelectualii ar fi fost obligaţi ca, fără nici o reticenţă, să se încadreze în partidele politice, ridicând nivelul intelectual al dezbaterilor din cadrul acestor partide, pentru că nu se poate concepe o societate democratică fără o concepţie multipartinică, fără o dezbatere de idei. Din dezbaterea ideilor şi a doctrinelor politice, trebuie să rezulte soluţia optimă pentru societate, în speţă pentru societatea românească. Abţinerea intelectualilor de marcă de la încadrarea în partidele politice a fost o greşeală. Or, greşeala aceasta şi-a arătat roadele acum, în zilele noastre, când, cu drept cuvânt, se pot face afirmaţii critice asupra nivelului intelectual al componentei conducerii partidelor care s-au înfiinţat; nu vorbesc de toate partidele - deşi cele mai multe au fost partide fantomă, înfiinţate pro-cauză, pentru a produce diversiune - ci vorbesc de partidele autentice, cele care au avut o ideologie şi care au avut un obiectiv precis - viitorul ţării româneşti - şi care, prin această expectativă a intelectualilor, s-au văzut lipsite de contribuţia benefică a oamenilor cu o gândire clară, a oamenilor cu o personalitate rotundă, care puteau determina ridicarea nivelului de gândire şi, în acelaşi timp, şi o întărire a forţelor politice.”

(Despre condiţia intelectualului, 18 februarie 1993)

Este tot mai clar: românii îl vor pe Theodor Stolojan prim-ministru

După data de 30 noiembrie 2008, în care vor avea loc primele alegeri de tip uninominal pentru Parlamentul României şi care este tot mai aproape, preşedintele Traian Băsescu îl va desemna pe noul premier. Unul dintre cei nominalizaţi, cu şanse reale de a ocupa fotoliul de premier este pedelistul Theodor Stolojan, care continuă să se bucure de cea mai mare popularitate în rândul românilor. Următorii în topul preferinţelor avute de români sunt reprezentanţii PSD şi PNL, Mircea Geoană şi, respectiv, actualul premier, Călin Popescu Tăriceanu. Acest lucru reiese şi din ultimul sondaj INSOMAR dat publicităţii miercuri, 12 noiembrie a.c., realizat telefonic pe un eşantion de 1500 de persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%. La întrebarea: „Care dintre următoarele personalităţi credeţi că ar fi cel mai bun prim-ministru după alegerile din 30 noiembrie 2008?” aproximativ 38% dintre cei chestionaţi l-au ales pe pedelistul Theodor Stolojan, 27,7% dintre români îl preferă pe reprezentantul PSD, Mircea Geoană, în vreme ce doar 20,6% mai au încredere în Călin Popescu Tăriceanu. De asemenea, 13,7% dintre cei chestionaţi fie au avut alte preferinţe, fie au refuzat să spună pe cine ar dori în fruntea Guvernului. Începe astfel să nu mai mire pe nimeni faptul că Theodor Stolojan rămâne primul în topul preferinţelor avute de români privind viitorul premier al României. Spunem asta, în condiţiile în care domnia-sa a dominat în toate sondajele realizate anterior de INSOMAR, devenind tot mai posibil ca după 30 noiembrie 2008, în România, să avem o guvernare democrat-liberală.

Alexandru RIZEA

Detractorii lui Darius Vâlcov, primarul Slatinei, au orbul găinilor

De câteva săptămâni încoace, în Slatina, la nivelul presei locale, cea aservită social-democraţilor, cât şi liberalilor, se desfăşoară o campanie furibundă împotriva actualei administraţii, într-un mod care tinde, pe zi ce trece, să sfideze realitatea. Chiar dacă în cercuri restrânse se recunoaşte unanim faptul că amprenta actualei administraţii a făcut din Slatina unul dintre cele mai cochete oraşe din ţară, în disperarea lor pentru a culege voturi, adversarii politici ignoră realitatea. O realitate pe care marea majoritate a slătinenilor o percepe zi de zi. Din respect pentru cititori şi fără a face un scop în sine se cuvine, în cele ce urmează, să vă arătăm Slatina de ieri, cea condusă de PSD, şi Slatina de astăzi, condusă de Darius Vâlcov, primarul democrat ales în 2004 şi reales în 2008. Este nevoie de o corectă informare, măcar pentru a înţelege de ce au fost unii în stare şi de ceea ce este altul capabil să facă.

Începutul

Atunci când, în 2004, slătinenii alegeau să pornească pe un nou drum, să schimbe un sistem învechit, depăşit de problemele reale cu care se confrunta de mai multă vreme oraşul nostru, foarte puţini erau cei care credeau că, în mai puţin de patru ani, se pot realiza lucruri care, din păcate, nu au fost făcute de cei ce au fost la conducere din ’89 încoace. Situaţia deplorabilă în care se găsea Slatina în acea perioadă, dată în general de străzile, aleile şi trotuarele care erau într-o stare jalnică, faptul că iluminatul public lipsea cu desăvârşire în multe zone ale oraşului, iar parcurile erau pline de mărăcini sau buruieni, i-a determinat pe mulţi să-şi dorească schimbarea şi să-l aleagă pe Darius Vâlcov. Un tânăr primar ce, spre deosebire de mulţi alţii, a făcut promisiuni care, în scurt timp, au fost respectate şi au făcut ca, în mai puţin de patru ani de mandat, Slatina să revină la viaţă şi să devină unul dintre cele mai frumoase oraşe ale tării.

Modernizările au început cu principalele alei din oraş

Faptul că numărul de autoturisme a crescut semnificativ şi în oraşul nostru, iar circulaţia din unele zone era de multe ori îngreunată, a reprezentat o problemă majoră care, în cele din urmă, a impus reabilitarea carosabilului, precum şi realizarea de noi locuri de parcare. Amintim aici de lucrările de modernizate, care au fost efectuate pentru supralărgirea şi asfaltarea Aleii Rozelor, una dintre arterele rutiere din oraş intens circulată care, din păcate, la cea vreme, se afla într-o avansată stare de degradare. Astfel, pe lângă noile locuri de parcare special amenajate şi asfaltarea în întregime a străzii, au fost amenajate numeroase spaţii verzi, împrejmuite de gărduleţe, care au transformat radical această zonă a oraşului. De asemenea, modernizări importante au fost efectuate şi pe Aleea Muncii, unde au fost efectuate numeroase lucrări de amenajare a trotuarelor de lângă bloc, amenajare de spaţii verzi, alei pietonale şi trotuare noi, aducerea la cote noi a conductelor de gaze, precum şi executarea de parcaje noi şi de alei carosabile de acces în zonă.

Asfaltarea străzilor, o importanţă majoră

Cu siguranţă, toată lumea îşi aminteşte de starea dezastruoasă în care arătau străzile municipiului Slatina până în anul 2004, rezultat al nepăsării şi superficialităţii de care au dat dovadă cei care se „ocupaseră” de destinele acestui oraş. Numeroasele gropi, precum şi denivelările existente pe carosabil, nu numai că reprezentau adevărate obstacole în calea şoferilor olteni, dar făceau ca nu puţine să fie cazurile în care maşinile aveau nevoie de serioase reparaţii. Şi în acest sens, la scurt timp după ce slătinenii l-au ales în fruntea oraşului pe Darius Vâlcov, situaţia a început să se schimbe. S-au desfăşurat astfel importante lucrări de reabilitare, prin asfaltarea în totalitate a carosabilului, precum şi a parcărilor sau aleilor adiacente acestor străzi. Au fost reabilitate, prin aşternere de covor asfaltic, străzile Crişan, Textilistului, Piteşti, Tunari, General Aldea şi partea carosabilă a Bulevardului A.I. Cuza. Au urmând asfaltarea străzilor Arcului, Popa Şapcă, Mănăstirii, precum şi supralărgirea Aleii Rozelor şi asfaltarea Aleii Castanilor.

Tinerii şi bătrânii, o prioritate pentru Primăria Slatina

Un alt punct de atracţie, realizat la iniţiativa primarului Darius Vâlcov şi care reprezintă un loc deosebit cu care locuitorii Slatinei se pot oricând mândri, îl reprezintă amenajarea Dealului Grădişte, situat în zona de vest a oraşului. Aici, a fost amplasată, începând cu anul 2005, Casa Căsătoriilor, locul în care cuplurile îşi jură oficial credinţă şi pornesc împreună într-una din cele mai importante etape din viaţa. Pe lângă Casa Căsătoriilor, lucrările de modernizare au continuat cu realizarea unui sistem rutier din beton, amenajarea platformei speciale pentru maşini, cu drum de acces spre castelul de apă, precum şi amplasarea mai multor bănci pentru odihnă. De asemenea, tot la capitolul investiţiilor importante realizate de Primăria Slatina, amintim şi de Clubul Pensionarilor, construit în locul unui fost punct termic, ce se afla într-o avansată stare de degradare. Beneficiind şi de o superbă grădină cu mulţi brăduţi şi băncuţe, Clubul Pensionarilor oferă gratuit celor vârstnici locul ideal de relaxare, prin diversele săli de jocuri sau băile puse la dispoziţie. Putem spune astfel că, atât Casa Căsătoriilor, cât şi Clubul Pensionarilor reprezintă investiţii extrem de necesare, realizate pentru diverse utilităţi şi în sprijinul locuitorilor din Slatina.

Parcuri şi fântâni arteziene

Cu siguranţă că mulţi au fost cei care, în urmă cu câţiva ani, şi-ar fi dorit să se poată plimba liniştiţi prin parc, să respire un aer curat sau să se relaxeze, fie şi pentru câteva minute, pe o băncuţă. Din păcate, de mai multă vreme, cu toate că astfel de locuri existau în Slatina, ele ajunseseră să fie ocupate mai mult de câinii fără stăpân sau să reprezinte locul de întâlnire al câtorva vagabonzi din oraş. Norocul slătinenilor a stat şi de această dată în tinereţea şi ambiţia lui Darius Vâlcov, cel care promisese schimbări majore, dorindu-şi să realizeze într-un timp cât mai scurt lucruri pe care alţii nu le-au făcut de-a lungul mai multor ani. Dacă acum Slatina dispune de parcuri moderne, şi amintim aici de Parcul „Eugen Ionescu” şi Parcul „Piteşti”, acest lucru i se datorează în întregime aceluiaşi Darius Vâlcov. De asemenea, numeroasele şi, totodată, frumoasele fântâni arteziene, precum şi superbul covor de iarbă aşternut printre brăduţii întâlniţi pe bulevardul oraşului vin să întregească imaginea unui frumos peisaj oferit de oraşul nostru. Şi toate acestea, într-un timp cât mai scurt, ceea ce, cu siguranţă, a stârnit chiar şi admiraţia cetăţenilor veniţi din alte oraşe, cărora nu le vine a crede cât de mult s-a schimbat Slatina.

Lucrările de modernizare continuă

Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte, aflat în fază finală, îl reprezintă, cu siguranţă, construcţia noului cartier al oraşului. Format din nouă blocuri, cu câte patru etaje plus mansardă, acest cartier, ce numără aproximativ 600 de apartamente, va mai dispune, printre altele, şi de parcuri, locuri de joacă pentru copii, o creşă, o şcoală, o grădiniţă, piscină şi trei spaţii comerciale. Iată de ce, în vara acestui an, peste 82% dintre slatineni au ales să rămână alături de Darius Vâlcov. În primii patru ani de mandat, primarul nostru a reuşit să schimbe din temelii faţa municipiului Slatina, să redea oamenilor speranţa şi zâmbetul „furate” de cei care aruncaseră acest oraş într-o mediocritate ruşinoasă şi nedreaptă. Aşa cum se poate observa, lucrările de modernizarea a oraşului continuă şi suntem siguri că, în acest ritm, dorinţa lui Darius Vâlcov de a situa Slatina între cele mai frumoase trei oraşe ale ţării se va împlini. (Claudiu ENE)