INTERVIU despre starea naţiunii cu
senatorul Ion TOMA,
vicepreşedinte al PSD,
preşedinte al PSD Olt
candidat la Senatul României, pe Colegiul 2

«În acest moment, echipa este unită şi are puterea să lupte din postura de favorită în toate colegiile din judeţ»

Recunosc deschis, uneori, din postura de cronicar al clipei, că şi eu fac parte dintre cei care mi-am pus fireasca întrebare: de ce face Toma politică? Până la urmă, senatorul şi preşedintele PSD Olt este un om împlinit. Din toate punctele de vedere. Este cel care a predat, imediat după decembrie 1989, prima lecţie de privatizare dintr-o Românie aflată la faza mersului de-a buşelea pe cărările economiei de piaţă. Tot despre Toma poţi scrie că are tot ceea ce-i trebuie unui om aşezat: o familie completă, formată din soţie, copii şi nepoţi, ce fericeşte un om ajuns la vârsta sa.
Tot el, şi nu ascunde acest lucru, şi nu face caz de acest aspect, este un om care nu duce grija zilei de mâine. A muncit mai mult decât o fac alţi semeni ai noştri, şi pe vremea de dinainte, şi acum. A plecat de jos, dintr-un sat din Dâmboviţa, şi nu a găsit la Slatina un covor roşu dinainte întins. A stat pe timpuri şi la coadă la lapte, şi a numărat şi zilele, anii, până la prima Dacie. Nu a sărit trepte de pe scara vieţii, deşi uneori i-a fost la îndemână să facă acest lucru. A preferat să muncească în credinţa unui om care ştie că atunci când vrei să te bucuri de un lucru, de o ispravă, trebuie s-o faci cu mâna ta. A fost de nenumărate ori provocat să creadă în chipuri cioplite, şi a refuzat, chiar dacă a ştiut că pierde.
Ei bine, un astfel de om se încăpăţânează acum, din motive pe care chiar dacă le spune, din păcate, nu este crezut, să încerce să schimbe ceva. O face în felul în care un bun gospodar îşi rânduieşte primăvara din ochi cu privirea arsă de vreme, petecul de pământ din preajma casei, fără a se gândi că, până-n toamna roadelor, e atâta cale şi atâtea bătături vor fi în palmele sale.
Mă văd nevoit să scriu şi ceea ce gândesc: atunci când îl aud pe Toma vorbind de drumul spre mâine, mi-e greu să-l cred. Din simplul motiv al experienţelor anterioare, dar şi al celor prezente, în care demagogi cât cuprinde au spus şi ei acest lucru. Căci, în lumea asta, plină de interese ascunse, chiar şi adevărul poate fi suspectat că este, în pofida certitudinii sale, o minciună sfruntată.
Ion Toma, preşedintele de azi al PSD Olt, este şi el supus greşelii, ca toţi ceilalţi oameni. Însă, haideţi să recunoaştem că gestul său de a fi ceea ce este astăzi, preşedintele unei structuri publice – politice, este unul de angajament dezinteresat. Mult mai uşor, dacă Ion Toma ar urmări interesul personal, ar fi să fie orice de pe acest pământ, dar nu să fie preşedinte responsabil într-un partid aflat în Opoziţie cu actuala Putere, dar şi cu sine. De aceea, în virtutea argumentului invocat mai sus, haideţi să-i dăm ce este al lui Toma, lui Ion Toma de la PSD Olt.
Faptul că Toma îşi asumă un rol deloc uşor, într-o conjunctură din ce în ce mai complicată, spune multe. Postura sa de candidat al PSD pentru Senatul României în Colegiul 2, colegiu ce cuprinde localităţile din centrul judeţului, arată că lupta politică, disputa de idei, ce trebuie să se ducă pentru binele unei comunităţi bine definite, este un crez. Este un ideal la care acest om se încăpăţânează să ajungă, nu singur, nu pentru sine, ci pentru cei mulţi.
Aceste lucruri şi nu numai sunt dezbătute într-un dialog sincer, purtat de reporterul aflat întotdeauna în căutarea de întrebări încuietoare.

- De ce candidaţi, domnule preşedinte? Recunosc, nu aş fi vrut să fiu atât de abrupt cu această întrebare, pe care aş fi vrut s-o ocolesc puţin?

- Îmi plac întrebările directe, fără ocolişuri, cărora le dau răspunsuri potrivite. Această candidatură, pentru un nou mandat în Senatul României, este pentru mine o nouă provocare. Nu una de ordin personal, ci una care ţine mai degrabă de responsabilitatea pe care o am nu numai faţă de locuitorii din Colegiul 2, ci faţă de întreaga comunitate din judeţ. Însă, legea votului uninominal mă obligă şi pe mine să candidez într-un colegiu bine definit.

- Cum aţi ajuns candidat în Colegiul 2?

- Aproape că nu vă vine să credeţi, am ales acest colegiu fără a gândi la beneficii individuale. Dacă vroiam acest lucru, probabil, astăzi, nu aş fi candidat aici. Mă consider dator faţă de locuitorii colegiului, vreau să fac ceva pentru ei. Sunt oameni minunaţi, care merită să vadă, în sfârşit, şi fapte după atâtea vorbe spuse lor atâta amar de vreme. Această zonă, din punctul meu de vedere, este una în care nu ne mai putem permite să pierdem timp.
Avem nevoie de o politică unitară de dezvoltare în ceea ce priveşte infrastructura, agricultura şi garanţia unui loc de muncă bine plătit. Statul social, o idee de care au fugit atâţia după decembrie 1989, este o prioritate a viitoarei guvernări. O guvernare care va fi de stânga. Nu ne permitem să aplicăm politici de dreapta într-o ţară, într-un judeţ, într-un colegiu în care se munceşte mult şi se plăteşte puţin.
Oamenii de aici vor să simtă în gospodăria lor ce înseamnă să fii membru al Uniunii Europene. Senatorul Ion Toma poate fi lângă ei, lângă oamenii din Morunglav, Stoeneşti, Obârşia, Cârlogani, Piatra-Olt, Drăgăneşti etc., atunci când ei simt că ceva nu merge. Candidez pentru că acum simt că pot face, din postura de senator uninominal, un parteneriat între cetăţean şi parlamentarul lor.

- Domnule preşedinte, au trecut mai bine de patru ani de guvernare de dreapta. Trăiesc românii mai bine?

- Exceptându-i pe cei care au căpătat o moştenire peste noapte sau au câştigat vreun premiu la Loterie, ceilalţi români, adică cei mai mulţi, încă mai speră să trăiască mai bine. Însă, o dată cu trecerea timpului, şi această speranţă începe să se năruiască. Vă pot spune că traversăm o perioadă de incertitudini, de vedetism a principalilor actori din arcul guvernamental. Nu poţi vedea rezultate pozitive, spectaculoase, care să ducă spre un trai mai bun de la o echipă care suferă de o profundă lipsă de comunicare. Toată lumea aşteapta ceva de la premier, de la preşedintele ţării, de la liderii lor din teritoriu. Acel ceva care să ducă spre un trai mai bun, dar care nu se vede. Toate preocupările lor sunt orientate, încă, spre satisfacerea clientelei politice, spre fixarea unor poziţii confortabile numai pentru cei din zona de influenţă a PD-L, PNL. Or, atunci când lipseşte interesul comun şi unitatea, ce rezultate poţi obţine? Singurele lucruri obţinute în binele cetăţeanului, în această perioadă, mă refer aici la indexarea pensiilor, majorarea salariilor, au fost impuse în Parlament de noi, de aleşii PSD. Altfel, dacă nu am fi făcut această presiune pe actuala putere, România ar fi fost în prezent o ţară asistată.

- Este PSD, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, capabil să câştige alegerile din 30 noiembrie?

- La sugestia dumneavoastră, trebuie să vă ofer un răspuns exact. PSD nu a pierdut niciodată alegerile. Doar în 1996, PDSR-ul a cedat în faţa CDR-ului. În 2000, am câştigat şi am guvernat, în 2004, am fost peste băieţii ăştia de la PNL şi PD-L. Numai că, în turul doi, la preşedinţie, a câştigat Traian Băsescu, în faţa domnului Năstase. Numai aşa, prin victoria unuia singur, şi aceea obţinută la fotografie, a fost posibilă formarea guvernului de către cei care erau şi astăzi dimineaţă chiriaşi la Palatul Victoria. Fără victoria lui Traian Băsescu, Tăriceanu ar fi vândut mai departe motociclete, Radu Berceanu nu ar fi fost niciodată ministru al Transporturilor, iar Adrian Iorgulescu ar fi avut timp să vină la Corabia, la festivalul de muzică uşoară. O victorie a noastră este logică şi urmează cursul firesc al istoriei, al alternanţei la guvernare. Nu poţi lăsa două cicluri electorale o ţară înfometată pe mâna dreptei.

- Mai sunt câteva săptămâni până la alegeri. De pe ce poziţie abordează Organizaţia Olt această întrecere?

- Organizaţia de la Olt a intrat pe drumul ireversibil al democraţiei interne. Poţi vorbi, poţi lua atitudine din postura de membru PSD, fără teama de a fi sancţionat. Evident, dacă cele exprimate se încadrează în deontologia social democrată. Presa nu mai este ţinută pe la uşă, aleşii locali ai partidului îşi pot exprima opiniile, pot face propuneri. Tot în această perioadă, în PSD Olt, a renăscut spiritul de echipă. Nu pot să nu remarc şi faptul că în acest moment, echipa este unită şi are puterea să lupte din postura de favorită în toate colegiile din judeţ. Candidaţii PNL şi PD-L nu pot să vină cu nimic în faţa electoratului, să-l convingă să-i voteze. Cele câteva reparaţii făcute în judeţ, la o şcoală şi la o grădiniţă, sunt lucruri aproape nesemnificative faţă decât se putea face în această perioadă.

- Aveţi un plan de măsuri concrete pe termen scurt? Vă întreb acest lucru din postură de senator ales şi, de ce nu, de reprezentant al unei viitoare guvernări care, din ceea ce se vede, nu poate fi făcută fără PSD.

- Din start, trebuie să facem abstracţie de faptul că nu suntem noi la putere. Însă, accept provocarea dumneavoastră, şi v-aş fixa doar câteva repere, nişte lucruri extrem de necesare. De urgenţă, se impune o analiză a infrastructurii. Şi când spun asta, nu mă gândesc doar la drumuri, mă gândesc la toate elementele de infrastructură care asigură confortul şi dezvoltarea unei aşezări umane: apă, energie, gaze naturale, canalizare şi drumuri, evident. A doua prioritate este agricultura. Suntem un judeţ eminamente agrar, chiar dacă de 16 ani încoace ne ferim s-o spunem deschis. Chiar dacă majoritatea suprafeţelor agricole se află în regim privat, rolul statului este încă hotărâtor. Pământul trebuie muncit cu orice preţ, iar statul îl poate motiva pe cetăţean să-şi muncească terenul. Actualul sistem de subvenţionare este unul care nu se adresează producătorului. Nu neapărat reîntoarcerea la sistemul de subvenţionare din perioada 2000-2004, dar trebuie făcut ceva. PSD are şi disponibilitate şi specialişti în domeniu. Votaţi-ne dumneavoastră, să revenim la putere, şi veţi vedea că românii vor începe să trăiască bine, cu adevărat!

- Având în vedere faptul că locuitorii colegiului în care dumneavoastră candidaţi au ca ocupaţie principală agricultura, insistaţi pe această temă.

- Nu poţi să promovezi ideile de dreapta într-un segment social dominat de oameni care trăiesc de astăzi pe mâine, dacă nu ai şi soluţii alternative, suplimentare, la veniturile pe care le scot din agricultură. Cât grâul trebuie să vândă un ţăran pentru a cumpăra un tractor? Şi la ce preţ? Sunt întrebări cărora, între 2001-2004, li s-a oferit un suficient răspuns. Statul trebuie să-şi menţină rolul de liber arbitru, care să ofere, înainte de înfiinţarea culturilor, preţul care va fi pe piaţă la recoltare. Abia după, putem vorbi de un plan de afaceri. Pământul României trebuie muncit cu orice preţ, statul trebuie să dea, în acest sens, o lege, care să oblige, dar să şi stimuleze cultivarea pământului. Nu rezolvăm problema alimentară prin reducerea taxelor vamale la pulpele de pui din Canada. Rezolvăm însă această problemă atunci când poporul va consuma ceea ce produce. Chiar în această perioadă, specialiştii noştri din domeniul agrar gândesc un proiect de reformă agrară. Depinde însă de cetăţeni ce vor vota, şi aia vor primi.

- Care sunt priorităţile candidatului Ion Toma pentru şcolile din judeţul Olt?

- Nu vă voi spune de investiţii, nu voi vorbi despre salarii pe primul loc. Vă voi aduce în atenţie, dacă tot vreţi o ierarhie a priorităţilor, cea pe care eu o consider pe primul loc: şcoala satului românesc. Acolo este marea problemă care nu se poate rezolva neapărat cu bani. Copilul de la ţară nu mai trebuie să se simtă defavorizat, în faţa celui de la oraş.
Noi, ca partid social democrat, dorim nu o egalitate obligatorie, ci una a şanselor. Deci, pentru mine, prioritatea învăţământului este egalitatea şanselor între mediul urban şi mediul rural. Copilul de la ţară trebuie să fie beneficiarul unui singur program de guvernare. Ajunge cu împărţitul României în două. Este un joc periculos, din care poate pierde naţiunea, în ansamblul ei.

- Dumneavoastră visaţi că va veni o zi în care între şcoala românească şi şcoala europeană poate fi pus semnul de egalitate?

- Nu trebuie să visezi la aşa ceva şi să aştepţi la intervenţie din afară pentru a obţine performanţă. Şcoala românească nu poate deveni una demnă, la iniţiativa Uniunii Europene. Aici este o problemă de mentalitate, de adaptabilitate, de înţelegere chiar. Noi, românii, trebuie să înţelegem, în toate domeniile de activitate, că de la Bruxelles nu vine decât un sprijin realmente necesar. Iniţiativa şi fapta în sine trebuie să ne aparţină nouă. PSD-ul este capabil să provoace reforma instituţională a şcolii româneşti. Pentru asta nu cerem mai mult de un vot. Credeţi că e mult? Nu credeţi că patru ani de experienţe galben-portocaliu au arătat neputinţa unei guvernări de dreapta? Nu PSD are nevoie de putere, ci România are nevoie de PSD, pentru a putea ţine pasul cu Uniunea Europeană.

- Cum poate convinge PSD-ul nehotărâţii să iasă la vot?

- Aici, chiar este o problemă, una reală. Creşterea alarmantă, în toate sondajele de opinie, a numărului celor care se declară nehotărâţi în privinţa votului aparţine tot actualei puteri. Continua înşelarea electoratului îi dau cetăţeanului dreptul legitim de a se abţine să mai voteze. Aici, o fac public, în premieră, din perspectiva viitoarelor alegeri, vorbesc de cele uninominale, PSD-ul ia în calcul să semneze cu fiecare cetăţean un contract de angajament politic, care să se afle în mapa fiecărui candidat. Evident, acest contract nu va fi unul general, ci va fi unul individualizat pe interesul public al fiecărui român. Putem avea astfel, şi în funcţie de zona geografică şi de mediul social, un angajament personalizat, pe care cetăţeanul să-l urmărească, în bună execuţie, pe durata viitorului ciclu electoral. Ne propunem să evităm promisiunile generale de genul „Să trăiţi bine!”, şi să le înlocuim cu acest tip de angajamente precise. Dispunem în acest sens, de cea mai vastă şi completă echipă de specialişti, de oameni care cunosc efectiv problemele şi contextul fiecărui mediu social.

- Aveţi un mesaj pentru locuitorii judeţului Olt? Îl puteţi sintetiza…

- PSD înseamnă Prosperitate, Solidaritate, Democraţie. Aceşti trei termeni reprezintă, în fapt, sinteza viitorului program de guvernare. O guvernare care va fi echitabilă pentru toţi românii. Nu se poate altfel, cei opt ani de guvernare de dreapta, 1997-2000, 2004-2008, au arătat şi arată că, în România, social democraţia este necesară. Avem cu toţii nevoie de o putere care să reprezinte interesul celor mulţi. Această putere se numeşte PSD.