Caracal un oraş sufocat de gunoaie şi dezinteres

Cel de-al doilea municipiu al judeţului Olt, fosta capitală a judeţului Romanaţi, este un oraş aflat în stare de avarie. Practic, în octombrie 2008, acest oraş ce ar trebui să prindă conturul unei urbe europene, se afundă în mizerie. Una, ce te întâmpină la tot pasul, în centru şi pe străzile lăturalnice şi una emanată de autorităţile locale ce refuză să se achite de obligaţiile normale ce ar trebui să existe faţă de cei ce, de voie, de nevoie, plătesc corect impozite şi taxe.
Cu un primar reales în vara lui 2008, după o campanie electorală bazată pe minciună şi promisiuni, oraşul de astăzi începe să devină un focar de infecţie, un teritoriu părăsit, în care speranţa la o viaţă civilizată devine o himeră.

Oraşul fără trotuare

Primul paradox al unui aşezări, căreia i s-a dus vestea în toată ţara, este lipsa trotuarelor. Căci, unor porţiuni demarcate doar de urma unor borduri puse pe marginea carosabilului prin anii '70, nu li se poate spune trotuare. Lipsa de preocupare faţă de cetăţeanul-pieton este o realitate antagonică la demagogia de la alegerile locale, atunci când locuitorii acestui oraş s-au lăsat minţiţi de cei ce, de un deceniu încoace, vorbesc doar de o conductă de gaze ce a ajuns în oraş, în urmă cu câţiva ni, peste Olt, de la Drăgăneşti-Olt. Însă, pietonul caracaelan nu poate merge pe o ţeavă galbenă! Şi dacă pe timp uscat se poate circula cât de cât, făcând slalom printre gunoaiele depozitate alandala, atunci când plouă este imposibil să te deplasezi măcar cale de câţiva paşi. Însă, ce mai contează când mândră-i Corabia, meşter-i cârmaciul!

Cu un Saviem după care curge fumul nu se strâng gunoaiele oraşului

În timp ce prin alte zone ale României problema gunoaielor menajere este dacă nu rezolvată, cel puţin în curs de rezolvare, în oraşul condus pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului, de Gheorghe Anghel şi ai lui pesedişti, curăţenia, dacă o putem numi aşa, se face cu doi-trei bruneţi, ce încarcă manual într-un camion Saviem, vechi de pe vremea când Uzina de autocamioane Braşov producea acest tip de maşini. Adică, de prin anii '80. Semn că, la acea dată, s-au oprit bunele intenţii faţă de nevoia unii oraş în care timpul s-a oprit în loc.

Liceul „Mihai Viteazul”, simbolul neglijenţei totale

Chiar dacă se tot lucrează la o altă locaţie, a cărei finalizare se amână de la an la an, actuala clădire în care învaţă câteva sute de elevi, este o ruşine edilitară. Pe doi obraji, unul al municipalităţii caracalene şi altul, al unei administraţii ce se antrenează la sala de forţă pentru o campanie electorală în urma căreia vor să trimită în Camera Deputaţilor pe unul de-al lor, de-al PSD-ului cel victorios şi măreţ cât cuprinde.

Şobolani cât pisica, porci în curtea blocului

La intrare în oraş, dinspre Slatina, la doar câteva aruncături de băţ de centru oraşului, acolo unde s-a înlocuit marmura albă cu pavele ieftine din beton precomprimat, într-un bloc ce a fost cândva al Armatei, locuiesc de-a valma oameni cu porci, cu şobolani ce se plimbă nestingheriţi printre oameni. Un focar de infecţie în toată regula, un colţ de oraş ignorat de cei pentru care cetăţeanul are valoare doar o dată la patru ani, atunci când se cerşesc voturi.

Nu toate zarurile sunt aruncate!

Unii ar spune că nu-i nimic de făcut. Căci, până la viitoarele alegeri nu se poate face mare lucru. Avem primar, avem consiliu local cale de patru ani de acum încolo. Însă, măcar ca un semn al demnităţii publice, cetăţeanul caracalean mai are o şansă. Pe 30 noiembrie, în ziua primelor alegeri de tip uninominal. Cu o ştampilă în mână şi un buletin de vot!

E toamna băieţilor…

Cine-i harnic şi munceşte nu are cum să nu culeagă rezultate. Chestiunea este că rezultatul investiţiei se vede după nouă luni. Aşa au procedat în urmă cu ceva vreme Florin Paraschiva - doctor cardiolog în Spitalul de Urgenţă Slatina, Gabriel Diaconu - prim-vicepreşedinte al PD-L Olt şi Emil Popa - vicepreşedinte al PSD Olt. Părtaşi la investiţiile făcute în urmă cu nouă luni au fost doamnele Lorena Paraschiva, Ioana Diaconu şi Florina Popa.
Cei trei juniori au primit la naştere notă maximă din partea medicilor asistenţi şi sunt gata să ocupe teritoriul Slatinei, al judeţului Olt, pe termen mediu. Să facă mai multe pentru comunitatea locală, mult mai multe decât cei ce i-au adus pe lume.

Aluminiul de la ALRO, bun pentru industria aerospaţială

Având drept obiectiv producţia aluminiului şi comercializarea lui atât, la nivel intern, cât şi la nivel extern, ALRO Slatina a devenit de-a lungul timpului un nume de referinţă, cel puţin în Europa Centrală şi de Est, reuşind să atragă numeroşi investitori străini şi, implicit, să-şi diversifice şi să-şi îmbunătăţească varietatea de produse extrem de căutate în această zonă. Astfel, ALRO Slatina a devenit, o dată cu trecerea anilor, cu excepţia firmelor similare din Rusia, cea mai mare companie producătoare de aluminiu din partea Central-Estică a Europei, reuşind să primească şi certificatul de performanţă din partea Consiliului de Management al National Aerospace and Defence Contractor Accreditation Programme (NADCAP), pentru dezvoltarea industriei aerospaţiale în oraşul nostru. Şi ca acest lucru să poată deveni posibil, a fost însă nevoie ca marea majoritate a aliajelor din aluminiu produse de ALRO Slatina să fie testate de reprezentanţii NADCAP, pentru a se putea cunoaşte cu certitudine dacă în marea compania slătineană, al cărei director general este Gheorghe Dobra, se pot realiza produse din aluminiu pentru industria aerospaţială. Mai este, de asemenea, cunoscut faptul că ALRO Slatina a mers de-a lungul vremii pe o strategie bazată pe creşterea varietăţii de produse, cu o valoare adăugată mare, ceea ce s-a dovedit a fi un real succes. De asemenea, un rol important îl constituie şi investiţiile făcute prin modernizările aduse laminorului de benzi la rece, reuşindu-se astfel o dublare a capacităţii de producţie.
Nu, în ultimul rând, mai trebuie precizat faptul că, valabilitatea certificatului de performanţă, acordat de reprezentanţii NADCAP pentru ca ALRO Slatina să se impună în industria aerospaţială, se întinde pe durata unui an, recunoscându-se astfel valoarea aluminiului produs şi prelucrat la Slatina. (A.R.)

Centrale pe biogaz propuse slătinenilor de Renică Diaconescu

Pe măsură ce timpul trece, în timp ce facturile la căldură cresc ameţitor, iar campania electorală bate la uşă, dacă nu a început deja, politicienii olteni încep să se gândească cum şi ce să mai promită slătinenilor, ce soluţii alternative să le ofere, acum, când a mai rămas mai puţin de o lună şi jumătate până la alegerile parlamentare uninominale ce vor avea loc pe 30 noiembrie 2008 şi tot atât timp până la începutul sezonului rece.
Aşa se face că marţi, 14 octombrie a.c., în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Olt, a avut loc o dezbatere organizată de deputatul Renică Diaconescu, candidatul PSD Olt pe Colegiul 1 la Camera Deputaţilor, şi la care a fost martor şi Pavel Belinski, candidatul pe Colegiul 1 în Senatul României, din partea social-democraţilor olteni.
Punctul principal al dezbaterii l-a reprezentat analizarea unor propuneri făcute de câţiva investitori germani în legătură cu crearea unor centrale pe biogaz în oraşul Slatina.

Nemţii consideră că oferta este extrem de avantajoasă pentru slătineni

Propunerea făcută de reprezentanţii firmei germane NDAG este considerată ca fiind atât o metodă modernă, cât şi una favorabilă pentru locuitorii oraşului Slatina, mai ales că ea ar duce la o reducere considerabilă a costurilor privind încălzirea pe timpul rece. Este vorba mai exact, după cum afirma deputatul Renică Diaconescu, de o ofertă care a fost propusă şi aplicată cu succes şi în alte ţări europene. Astfel, dacă grupul de investitori germani va reuşi să primească acceptul pentru a crea aceste centrale pe biogaz în Slatina, tot deputatul Renică Diaconescu vine şi cu propunerea salvatoare în ceea ce priveşte terenul pe care ar urma să fie ridicate acestea. Este vorba, nici mai mult, nici mai puţin decât de actuala groapă de gunoi a oraşului nostru, considerată ca fiind locul cel mai potrivit pentru o astfel de investiţie. Dacă această ofertă va fi sau nu acceptată rămâne însă de văzut, tot aşa cum aşteptăm să aflăm şi care va fi valoarea totală a investiţiilor care vor fi făcute pentru finalizarea propunerii făcute de germani. Cert este că Renică Diaconescu are soluţii la o problemă atât de arzătoare. (Claudiu ENE)

Astăzi, oltenii se distrează cu restu’ lumii

Zona Olteniei a fost şi va rămâne cunoscută de-a lungul timpului nu doar prin graiul inconfundabil sau prazul pe care îl găsim la tot pasul, dar şi prin cultura, obiceiurile şi tradiţiile păstrate, prin felul în care doar ei ştiu să petreacă. Astfel, şi în acest an Primăria Slatina organizează, începând de astăzi, aşa cum ne-am obişnuit deja de mulţi ani încoace, ediţia cu numărul XIV a celebrului festival oltenesc, numit „Oltenii &… restu’ lumii”.
Festivalul va fi deschis astăzi, începând cu ora 13.13, la Podul Olt, cu Vama oltenească, când va fi interzisă, în glumă, intrarea în oraş tuturor celor care nu deţin, „obligatoriu”, paşaportul de oltean, valabil pe toată perioada festivalului. Programul va continua cu deschiderea târgului meşterilor populari, udat cu renumitul zaibăr oltenesc, din mustăria „La Căţeaua Leşinată”, urmând prezentările caricaturiştilor olteni Cătălin Mihalache şi Gogu Neagoe, alături de marele caricaturist Ştefan Popa Popa’s. Prima zi a festivalului va fi încheiată la Casa de Cultură a Sindicatelor cu un spectacol de teatru, ai cărui protagonişti vor fi Maia Morgenstern şi Vali Roşca, numit „Mic şi-al Dracu’”.
Mâine, cu începere de la ora 9.09, oltenii vor prezenta târgul meşterilor populari, continuând cu Turnirul umoriştilor, Caricatură la minut, lansarea unui volum de carte semnat de Geo Saizescu, numit „Istoria dramatică a unui film comic”. In încheiere, vor fi înmânate premiile festivalului „Oltenii &… restu’ lumii”, urmat la ora 16.16 de un concert de muzică lăutărească, susţinut la Fântâna Speranţei, de tarafurile oltene. (Claudiu ENE)

Numărul şomerilor creşte lunar în judeţul Olt

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt a dat publicităţii miercuri, 15 octombrie a.c., ultimele date cu privire la statistica şomajului înregistrat la nivelul judeţului Olt la sfârşitul lunii septembrie 2008. Astfel, faţă de ultimul sondaj prezentat în urmă cu o lună, aflăm că la nivel judeţean, rata şomajului a fost de 4,3% cu un număr de 7.858 de persoane, ceea ce înseamnă o creştere cu cca. 325 de şomeri. Chiar dacă această creştere nu este una extrem de mare, ea arată că numărul şomerilor olteni continuă să crească de la o lună la alta. (Alexandru Rizea)

Continuă să crească şi numărul şomerilor fără indemnizaţie

Trebuie precizat că, din numărul totalul al şomerilor înregistraţi, doar 1674 au primit indemnizaţii de şomaj, de 75% şi respectiv 50%, în vreme ce 6184 de persoane reprezintă numărul de şomerii fără indemnizaţie. Se pot observa astfel uşoare creşteri faţă de luna august a acestui an, mai ales dacă ţinem cont că numărul şomerilor cu indemnizaţie de şomaj a crescut cu 211 persoane în ultima lună. De asemenea, o creştere semnificativă poate fi observată şi în cazul şomerilor fără indemnizaţie care a crescut cu 114 persoane faţă de aceeaşi perioadă a lunii precedente. Nu trebuie omis nici faptul că, evidenţele AJOFM Olt, indică o rată a şomajului în rândul femeilor de 4,2%, şi că din numărul total al şomerilor, cca. 45,7% sunt femei. Aşa cum era de aşteptat, cel mai mare număr de şomeri din judeţul nostru se înregistrează în Slatina, unde sunt puţin peste 4000 de persoane fără un loc de muncă, urmat de oraşele Corabia, Caracal, şi Balş. La polul opus continuă să fie oraşul Drăgăneşti Olt, care numară 366 de şomeri, cu patru mai mult decât la sfârşitul lunii august. Se pare că, aşa cum reiese conform datelor statistice prezentate de AJOFM Olt, numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, din punct de vedere al repartizării pe categorii socio-profesionale, este, în primul rând, format din muncitori, urmaţi de persoanele cu studii medii şi cele cu studii superioare. Frecevanţa persoanelor fără un loc de muncă în ceea ce priveşte categoria de vârstă cel mai des întâlnită, la sfârşitul lunii august, o reprezintă cazurile persoanelor cu vârsta între 40 şi 49 de ani, cu 2055 de şomeri, dintre care 925 de femei. La capătul opus se află persoanele cu vârsta între 25 şi 29 de ani, în acest sens înregistrându-se un număr de 515 şomeri. Chiar dacă numărul de şomeri înregistraţi la nivelul judeţului Olt continuă să cunoască o creştere lunară, reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt speră ca prin numeroasele acţiuni întreprinse să vină în sprijinul celor care caută un loc de muncă.

Sprijinul oferit de AJOFM şomerilor olteni continuă

O dovadă a faptului că Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, este alături de şomeri în încercarea lor de a-şi găsi un loc de muncă, o reprezintă şi cele aproximativ 900 de persoane încadrate în muncă până la sfârşitul lunii septembrie a.c.. Astfel, principalele servicii de care au beneficiat aceste persoane sunt cele axate pe mediere, informare, consiliere profesională, dar şi o serie de concursuri pentru formare profesională. Tot aici trebuie amintită şi acordarea de alocaţii şomerilor care se încadrează înainte de expirarea şomajului, în acest sens fiind încadrate 29 de persoane din judeţul Olt. Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ, prin încheierea unor contracte de solidaritate, precum şi stimularea mobilităţii forţei de muncă şi acordarea unor prime absolvenţilor înregistraţi la agenţie, vin să întregească sprijinul dat de AJOFM prin varietatea de servicii oferite şomerilor din judeţul nostru.

Urmează bursa locurilor de muncă pentru tinerii ce părăsesc sistemul de protecţie a copilului

În urma ultimelor acţiuni întreprinse de AJOFM Olt în luna septembrie, o mână de ajutor le-a fost acordată şi tinerilor absolvenţi din învăţământul oltean prin organizarea, pe 26 septembrie a.c., a „Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ”. Desfăşurată atât în Slatina cât şi în Balş, Caracal, Corabia, şi Drăgăneşti Olt, la această acţiune au participat un număr de 620 de persoane dintre care 333 au fost selectate în vederea încadrării. Mai trebuie precizat că doar 34 de persoane au reuşit să fie încadrate chiar din ziua bursei în diverse meserii de: economist, asistent farmacie, contabil, secretar, vânzători, gestionari, dulgheri, zidari sau muncitori necalificaţi. În ceea ce priveşte luna în curs, reprezentanţii Agenţiei Judeţeane pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt vor organiza vineri, 24 octombrie 2008, „Bursa locurilor de muncă pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului”. Pentru acţiunea care va avea loc în oraşul Slatina începând cu ora 9.00, AJOFM a început deja acţiunile de contactare a agenţilor economici pentru depistarea a cât mai multe locuri libere în diverse domenii de activitate.

Sindicaliştii din învăţământul oltean nu gustă poanta cu majorarea de 50%

Cândva, învăţământul românesc se bucura de o mai mare atenţie din partea statului, din partea celor care îl considerau, până nu de mult, principala sursă de a crea valori menite să asigure viitorul acestei ţări. Acum, însă, se pare că marea majoritate a guvernelor post-decembriste, deşi au făcut numeroase promisiuni, garantând schimbări majore la nivelul întregului sistem de învăţământ, continuă să ignore şi să trateze cu superficialitate această atât de importantă instituţie a statului. Condiţiile dificile din unele şcoli, salariile umilitoare ale dascălilor şi felul prin care guvernul înţelege să trateze numeroasele necesităţi din învăţământul românesc nu fac decât să adâncească această criză şi, inevitabil, să îndepărteze tot mai mulţi tineri de catedre. Referitor la toate acestea şi dorind să aflăm dacă salariile profesorilor vor fi sau nu majorate cu 50%, am vorbit cu Ionel Barbu, preşedintele Sindicatului de Învăţământ Preuniversitar Olt.

Învăţământul românesc riscă să piardă dascăli de valoare

Una din numeroasele probleme cu care se confruntă învăţământul românesc în ultima vreme şi care a dus, în cele din urmă, la un adevărat război între Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, este cea referitoare la majorarea cu 50% a salariilor pe care le au profesorii în momentul de faţă. Conform unui comunicat de presă, emis de această federaţie, dorind astfel să infirme afirmaţiile făcute de unii dintre liderii sindicali, conform cărora Federaţia Sindicatelor din Învăţământ poartă tratative cu Guvernul pentru eşalonarea creşterilor salariale din învăţământ, conducerea acestei federaţii, prin preşedintele Gheorghe Isvoranu şi preşedinte executiv Marius Ovidiu Nistor, a dorit să precizeze că nu a negociat şi nu va negocia niciodată aplicarea legii, ci că vor acţiona, aşa cum au mai făcut-o, doar pentru respectarea acesteia.
În ceea ce priveşte adevărata majorare a lefurilor din învăţământ, preşedintele Sindicatului de Învăţământ Preuniversitar Olt, Ionel Barbu, a precizat: „Adevărata majorare nu va fi de 50%, aşa cum se tot vorbeşte, ci de 36,6%. Ea va fi aplicată însă unor salarii de bază foarte mici. Spre exemplu, dacă salariul net al unui debutant este intre 600 şi 700 de lei, în funcţie de studii, prin această majorare ar ajunge la un salariu net cuprins între 950 şi 1000 de lei”. Tot domnia-sa a mai adăugat: „Nu cred că această majorare, votată în Parlamentul României, este o decizie populistă. Noi considerăm că anul 2008 poate fi anul de hotar între promisiunile neonorate de politicieni şi statutul de domeniu prioritar, chiar strategic, al învăţământului”. Mai trebuie adăugat că, prin aceste eventuale creşteri salariale există o speranţă că profesia de dascăl să poată deveni treptat mai atractivă şi mai motivantă pentru numeroşi tineri de perspectivă din ţara noastră.

Plângeri penale împotriva lui Tăriceanu, Vosganian şi Adomniţei

În ceea ce priveşte punerea în practică a legii referitoare la creşterile salariale din învăţământ şi refuzul premierului Tăriceanu, argumentat de lipsa fondurilor necesare, Ionel Barbu a declarat: „Domnul Tăriceanu dezinformează în legătură cu inexistenţa fondurilor privind punerea în aplicare a acestei legi , ţinând cont că, în acest moment, bugetul învăţământului poate acoperi toate cheltuielile generate de creşterea salarială pentru perioada octombrie-decembrie 2008”. Astfel, după cum ne-a precizat preşedintele SIP Olt, Ionel Barbu, mai aflăm că: „Pentru anul 2009, pe fondul creşterii P.I.B, procentul de 6%, prevăzut de lege, ar însemna în sume absolute 32,808 de miliarde lei, din care, pentru salariile personalului didactic, vor fi alocate 14,73 miliarde. După toate calculele va rezulta un efort bugetar pentru salarii de 4,9 miliarde lei, din care 60% se vor întoarce la buget, ceea ce înseamnă că efortul efectiv va fi de numai 2 miliarde lei”. În ceea ce priveşte ultimele declaraţii făcute la adresa Sindicatului „Spiru Haret” de către prim-ministrul Tăriceanu, de ministrul Economiei şi Finanţelor - Varujan Vosganian şi de fostul ministru al Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Cristian Adomniţei, Ionel Barbu a precizat: „La adresa acestora au fost formulate, încă de săptămâna trecută, plângeri penale la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Departamentul Naţional Anticorupţie”.

Dascălii ameninţă cu declanşarea grevei generale

Dacă în cele din urmă majorarea salariilor din învăţământ va avea câştig de cauză, este interesant de urmărit care va fi reacţia celorlalţi bugetari la adresa Guvernului. Astfel, preşedintele Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar Olt, Ionel Barbu, a precizat: „Majorarea salariilor pentru profesori nu ar trebui să ducă la tensiuni, venite din partea celorlalţi bugetari. Din păcate, însă, liderul funcţionarilor publici, Vasile Marica, a acţionat total neprofesionist din punct de vedere sindical. Trebuie înţeles că ţara are nevoie şi de educaţie, şi de sănătate, şi de administraţie, iar interesele sunt aceleaşi”. În altă ordine de idei, în condiţiile în care legea referitoare la creşterea salariilor pentru profesori, votată în Parlament, nu va fi pusă în practică, Ionel Barbu a ţinut să precizeze: „Din punct de vedere al mişcărilor de protest, în conformitate cu prevederile legii 168/1999, referitoare la conflictul colectiv de muncă, va fi organizată o grevă de avertisment, urmată de declanşarea grevei generale”.
În concluzie, se pare că, zilele următoare vor fi extrem de tensionate şi rămâne de văzut dacă profesorii vor obţine ceea ce îşi doresc sau dacă va fi nevoie de declanşarea unei greve generale în învăţământ. Sperăm totuşi ca, în cele din urmă, să fie găsite soluţiile cele mai bune pentru a evita astfel de acţiuni care numai bine nu fac învăţământului românesc. (Claudiu ENE)