INTERVIU despre starea naţiunii cu
Aurel GUBANDRU, deputat PSD,
preşedintele Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci
candidat la Camera Deputaţilor, pe Colegiul 2

«Am făcut lucruri bune pentru cetăţenii judeţului Olt şi aceasta trebuie să reprezinte pentru ei garanţia că ştiu, pot şi vreau să aduc bani pentru ca ei să aibă condiţii de viaţă mai bune»

- Cine sunteţi, domnule Aurel Gubandru?

- Sunt un oltean autentic, care revine pe meleagurile sale natale. Sunt născut la 29 mai 1955, în comuna Ghioroiu, judeţul Vâlcea. Ca mai toţi oltenii, am mers la facultate în Bucureşti, fiind absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Economia Industriei, Construcţiilor şi Transporturilor (azi facultate de management), promoţia 1980. Aici, am întâlnit-o pe soţia mea, care mi-a fost colegă de grupă. Ne-am căsătorit în 1979 şi deşi am avut 9,80 la absolvire (10 licenţă + 9,70 media celor 4 ani care reprezintă 2/3 din media de absolvire), am mers la Buzău, oraşul soţiei, unde am putut obţine rapid locuinţă. Am lucrat la Industria Sârmei Buzău, o fabrică cu 6000 de oameni (cea mai mare din judeţ), unde am fost specializat în preţuri şi preţ de cost. Am lucrat ca economist, economist principal, şef birou şi şef serviciu. În martie 1991, am fost numit prefect al judeţului Buzău, ocupând funcţia până în decembrie 1996 (aproape 6 ani) lucrând, pe rând, cu prim-miniştrii Petre Roman, Theodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu. Am multe realizări despre care voi vorbi, dacă va fi cazul, cu o altă ocazie. Am o experienţă vastă în organizarea alegerilor (locale şi generale, în 1992 şi 1996), am candidat în 2000 şi 2004 şi am reuşit să ajung deputat.
Am lucrat 12 ani ca director în Banca Ţiriac, realizând o a treia specializare, aceea a domeniului bancar. Din anul 2000 sunt deputat al Partidului Social Democrat, fiind preşedintele Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci, comisie în care activez din acelaşi an. Sunt un bun familist. Am 2 copii: un băiat de 28 ani, medic stomatolog şi o fată de 25 ani, farmacist şi asistent universitar la Facultatea de Farmacie a U.M.F. Bucureşti.
Pot spune că din anul 2000 locuiesc mai mult în Bucureşti, iar din această toamnă, am discutat cu soţia şi ne vom muta în Slatina, oraş de care ne leagă existenţa mamei (ultimii 15 ani de viaţă), a fratelui meu şi a surorii mele. De Slatina mă leagă vacanţele din studenţie, când lucram, împreună cu fratele meu, ca necalificat, pe şantierele IGO Olt. Mi-am făcut multe cunoştinţe, cu care mă revăd şi azi, cu mare plăcere.

- O întrebare cu foarte multe răspunsuri: ce înseamnă votul uninominal pentru electoratul român? Dar pentru PSD? Dar pentru deputatul Aurel Gubandru?

- Ca deputat, am susţinut votul uninominal şi l-am votat, dat îmi pare rău că nu am adoptat varianta germană, aceea asemănătoare cu votul pentru preşedintele de consiliul judeţean, cu un tur de scrutin şi cu majoritatea relativă.
Pentru PSD este important acest tip de vot pentru faptul că este partidul cu cei mai mulţi oameni de valoare şi are în acest fel posibilităţi mai mari de a-i promova în Parlament.
De asemenea, pentru electoratul român este un pas înainte pentru că are posibilitatea să aleagă valorile, să aleagă persoanele cele mai potrivite pentru a le reprezenta interesele în forul legislativ.

- Cât de matur credeţi că este poporul român pentru a vota omul şi nu partidul?

- Poporul român s-a maturizat foarte mult în ceea ce priveşte capacitatea de a alege. Vă rog să priviţi puţin alegerile locale.
Oamenii şi-au votat primarii care au făcut ceva pentru comunitate (Râmnicu-Vâlcea, Târgu-Jiu, Slatina, Craiova, Piteşti, Constanţa, Iaşi, Braşov, Arad şi exemplele ar putea continua) ţinând seama mai puţin de partidul din care fac parte, desigur dacă nu au făcut greşeli grave.
Mulţi preşedinţi de consiliul judeţean au fost votaţi din nou, ceea ce arată că românilor, în maturitatea lor, le place să-şi aleagă singuri valorile şi le place să spună „educat, pentru a fi primar”, „educat, pentru a fi preşedintele consiliului judeţean”, „educat, pentru a fi deputat sau senator”. Îmi este greu să cred că vor alege primari care vor să-şi lase primăria şi să ajungă în Parlament, actori, sportivi cu renume sau cântăreţi. Cu toate acestea, partidul pe care-l reprezintă va avea un rol foarte important şi vor fi oameni care vor vota partidul şi nu omul, dar şi aceasta constituie o maturizare a electoratului.

- Prezenţa dumneavoastră pe listele PSD Olt drept candidat în Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor a părut iniţial o surpriză. Cărui fapt se datorează acest lucru?

- Sunt candidatul PSD Olt în Colegiul nr. 2 Scorniceşti, care cuprinde 23 de localităţi din nordul judeţului şi, personal, nu cred că este o surpriză dacă observaţi legăturile pe care le am cu Oltul, cu Oltenia.
Preşedintele PSD Olt, domnul senator Ion Toma, este cel care a considerat că oltenii trebuie să se întoarcă acasă şi să facă mai multe pentru locurile natale, iar eu fac parte din strategia dumnealui legată de viitorul mai bun al judeţului nostru.
Nu este întâmplător faptul că am participat la campania pentru alegerile locale judeţene din judeţul Olt şi că am fost prezent în timpul verii aici, printre olteni.

- Înainte de a vorbi despre ce vă propuneţi în viitorul Parlament, ce a făcut, până acum, deputatul Aurel Gubandru pentru judeţul Olt?

- Deşi este mai puţin de un an de când m-am gândit că aş putea candida aici, am reuşit împreună cu echipa noastră (PSD Olt) să aducem în anul 2008 cel mai mare buget al judeţului Olt, după 1990. De asemenea, am ajutat punctual comunităţi locale, pentru utilităţi, pentru reparaţii şcoli, grădiniţe, cămine culturale, pentru reparaţia sau construirea lăcaşurilor de cult şi vă dau câteva exemple: Scorniceşti, Tufeni, Izbiceni, Vitomireşti, Barăsti, Osica de Sus, Vultureşti, Balş, Leleasca, Morunglav, Dobroteasa, Oboga, Călui, Coteana, Sârbii-Măgura, Coloneşti (în 2007), dar şi Episcopia Slatina, Catedrala Episcopală şi Mănăstirea Clocociov. Am avut un rol foarte important în eliminarea accizei la ţuică, până la 750 l/familie, şi mă bucur pentru producătorii de rachiuri şi ţuică din colegiul meu că am reuşit acest lucru pentru ei, am contribuit la creşterea pensiilor pentru bătrânii noştri, împreună cu toţi parlamentarii PSD şi exemple de acest fel ar putea continua. Aşadar, scuzându-mă pentru lipsa de modestie, iată, am făcut lucruri bune pentru cetăţenii judeţului Olt şi aceasta trebuie să reprezinte pentru ei garanţia că ştiu, pot şi vreau să aduc bani pentru ca ei să aibă condiţii de viaţă mai bune.

- Ce vă propuneţi pentru viitor, pentru locuitorii Colegiului 2?

- Pentru locuitorii Colegiului 2, unde voi candida, îmi propun şi cred că voi realiza în continuare: finanţarea şcolilor, a căminelor culturale, a terenurilor de sport, a grădiniţelor, bibliotecilor, a bisericilor, dispensarelor, a alimentărilor cu apă şi gaze, a canalizării, a tuturor utilităţilor. Îmi doresc ca în nordul judeţului Olt să nu mai fie drumuri judeţene neasfaltate şi buna colaborare cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Paul Stănescu, îmi garantează aceasta. Nu doresc să mai văd gropi în asfaltul existent, să fie cât mai multe drumuri comunale modernizate. Îmi doresc să sprijin comunele din Colegiul 2 şi cele două oraşe, Scorniceşti şi Potcoava, să acceseze fonduri europene, necesare pentru a face din satele noastre, sate europene.
Mă voi bate în Parlament, şi ştiu să fac acest lucru, pentru dublarea pensiilor agricultorilor, acordarea celei de a 13-a pensie, că sunt foarte mulţi pensionari în această situaţie şi mi s-au plâns de aceasta la fiecare întâlnire cu dumnealor, pentru creşterea alocaţiei de stat la două milioane lei, pentru înfiinţarea centrelor comunale de preluare a produselor agricole, pentru ca primăriile să aibă 1-2 tractoare şi inventar agricol, pentru a lucra pământul care rămâne nemuncit, o subvenţie de 15 milioane lei pentru o agricultură performantă, dar şi subvenţionarea cu 250 lei/ha pentru îmbunătăţirea pajiştilor.
Îmi propun să fiu alături de oameni, să-i ascult şi să le înţeleg păsurile, să-i apăr de funcţionarii care nu le rezolvă cerinţele în conformitate cu prevederile legii. Lucrând de opt ani în Parlament, cunosc foarte bine legile şi pot să urmăresc cum se respectă aplicarea lor. Aşadar, la 53 de ani, am experienţa, maturitatea dar şi putinţa de a realiza obiective dintre cele menţionate, iar faptul că voi fi numai în Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci, acolo unde se elaborează bugetele României, poate constitui un atu în plus.

- Poate câştiga PSD aceste alegeri? Cum? Asta în contextul în care, în sondaje, PD-L este creditat cu prima şansă?

- Partidul Social Democrat va câştiga alegerile din 30 noiembrie 2008, pentru că cetăţenii României s-au săturat de guvernarea de dreapta (PD-L + PNL), iar partidul nostru este cel care este alături de cei care trăiesc de pe o zi pe alta, de pensionari şi oamenii nevoiaşi, este susţinătorul muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor, susţine clasa de mijloc.
Trendul PSD este crescător, de la 23% la europarlamentare, la 28% la locale şi se va opri la 35% la alegerile parlamentare. Sondajele sunt manipulate în mod grosolan. La europarlamentare, PD era cotat cu 45% şi a obţinut 28%, la locale, era cotat cu 40% şi a obţinut 28%, după ce s-a aliat cu PLD, prin urmare, sondajele actuale (unele) nu fac decât să „umfle” cifrele partidului prezidenţial, în speranţa că românii vor vota cu „cel mai puternic”, dar românii s-au maturizat şi nu se lasă înşelaţi de cifrele create în laboratoarele puterii, pentru că PD-L este un partid la putere.

- Cum ar fi arătat România astăzi, dacă în 2004 alegerile erau câştigate de PSD?

- În 2004, alegerile au fost câştigate de către PSD, dar, din păcate, PSD nu a ajuns la guvernare.
Răspunzând la întrebare, pot să afirm că românii ar fi trăit mult mai bine astăzi. Deosebirea dintre PSD şi guvernarea PD-L + PNL este aceea că PSD ar fi construit (autostrăzi, şosele, şcoli, spitale, dispensare, grădiniţe, săli de sport, cămine culturale, terenuri de sport) în timp ce ei au reparat. Este bine să repari, este necesar să repari ceea ce nu funcţionează bine, dar este mult mai bine să construieşti durabil. De ce nu vin investitorii? De ce avem şcoli impracticabile? De ce nu construim decât 1 km de autostradă? Răspunsul la aceste întrebări îl va da electoratul român la 30 noiembrie 2008.

- Există un punct de vedere comun între PSD, PD-L şi PNL: viitoarea guvernare nu poate fi asigurată de un singur partid. Ce-i convine mai mult PSD-ului: o alianţă cu PNL sau cu PD-L?

- Fără-ndoială că aceste calcule se fac numai după ce vom vedea rezultatul alegerilor. Se spune că PSD, fiind un partid de centru-stânga nu se poate alia cu un partid de dreapta. Întrebarea, retorică, evident, pe care o pun este următoarea:
PNL, partid de dreapta, s-a aliat şi a guvernat cu PD, partid de centru-stânga şi membru al Internaţionalei Socialiste, în 2004. De ce s-au „despărţit”, după ce PD-L a devenit partid de dreapta?
Dacă luăm în calcul alianţele făcute după turul 1 al alegerilor locale, dacă am în vedere faptul că liberalii sunt oameni ai dialogului, aş crede că sunt şanse mai mari să avem un guvern PSD-PNL, dar în politică „nimic nu este sigur până nu se întâmplă”.

- Cu ce sunteţi mai bun decât contracandidaţii dumneavoastră?

- Este foarte greu să „vorbeşti” despre tine însuţi, dar trebuie să răspund: consider că am „o carte de vizită” mai bună decât contracandidaţii mei. Am condus aproape şase ani un judeţ, am aplicat Legea fondului funciar, din 1991, de la înfiinţarea sa, până în 1996, am opt ani de experienţă parlamentară, pot şi ştiu să aduc bani în judeţul nostru. Sunt un om serios şi disciplinat, îmi respect promisiunile pentru că nu promit decât ceea ce ştiu că pot să fac, am experienţă în managementul bancar şi pot ajuta mai bine comunităţile locale şi oamenii de afaceri, cetăţenii, în general. Am mulţi prieteni în Parlament şi în instituţiile centrale ale statului, fapt ce-mi permite să ajut mai bine localităţile din judeţul nostru şi, în special, din colegiul meu.
Cunosc mai bine problemele cu care se confruntă omul de la ţară, fie că este agricultor, muncitor, navetist, intelectual sau pensionar, şi ştiu mai bine decât contracandidaţii mei să le rezolv aceste probleme.
Ca director de bancă, am intrat în contact cu oameni de afaceri. Le cunosc foarte bine problemele şi ştiu bine modul prin care se rezolvă finanţarea lor, problemele pe care le au cu fiscul, modul cum pot fi ajutaţi să le meargă mai bine, dar să respecte legea. Sunt economist şi profesor de ştiinţe economice şi cred că economia este cea care ajunge să rezolve toate problemele agriculturii, industriei, infrastructurii, construcţiilor de toate felurile. Doresc ca locuitorii Colegiului 2 Scorniceşti, din nordul judeţului Olt, să aibă încredere în mine, pentru că nu le voi înşela aşteptările.

- Ca preşedinte al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, poate fi considerată cota unică de impozitare motorul dezvoltării societăţii româneşti?

- Creşterea economică începută în anul 2000 şi continuată până în zilele noastre a permis dezvoltarea continuă a României, diferenţierea făcând-o guvernările.
Cota unică de impozitare nu a fost motivul creşterii economice în România, chiar dacă veniturile la bugetul de stat au crescut odată cu creşterea Produsului Intern Brut.
Cota unică este, în schimb, mai uşor de gestionat, s-au eliminat 95% din formulatele de IVG (impozit pe venitul global). PSD va păstra cota unică de impozitare, de 16%, dar va face ca cei cu veniturile mai mici decât salariul mediu pe economie să fie impozitaţi cu 10%.

- Este Traian Băsescu răul cel mai mic care i se putea întâmpla poporului român în decembrie 2004?

- Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale din 2004 şi este preşedintele României.
Răul cel mai mare pe care Traian Băsescu l-a făcut României a fost acela că, deşi PSD+PUR au câştigat alegerile, a numit un prim-ministru din rândurile formaţiunii clasate pe locul doi.
Am convingerea că în acest an nu va mai repeta greşeala de atunci. România nu are nevoie de un guvern care să fie într-un conflict continuu cu preşedintele său, România are nevoie de un guvern condus de un prim-ministru PSD, aliindu-se cu un partener politic merituos.