Săptămânal judeţean de analiză şi atitudine civică

 
 

«Eu candidez acasă şi voi fi votat de vecinii mei, de cunoscuţii mei, de prietenii mei, de cei cu care am copilărit, cu care am alergat desculţ pe uliţele satului»

gigel_stirbu

Oameni buni,
Mă numesc Gigel Sorinel Ştirbu, şi-mi permit să vă consider „concetăţeni”, deoarece şi eu sunt locuitor al acestui judeţ. M-am născut la Slatina, dar cunosc îndeaproape cum vă duceţi traiul şi la Drăgăneşti-Olt, şi la Coteana, şi la Osica de Sus, la Mărunţei, Izvoarele, Stoicăneşti, Seaca, Mihăieşti, Radomireşti, Dăneasa, Gostavăţu, Sprâncenata, Băbiciu, Traianu, Scărişoara, Rusăneşti sau Cilieni. Mai mult, mi-am mutat domiciliul în Drăgăneşti, pentru că astfel pot fi şi mai aproape de fiecare dintre dumneavoastră.
Partidul Naţional Liberal, al cărui membru sunt, a făcut posibilă această apropiere atât de necesară, dintre noi – politicienii, şi dumneavoastră – oameni buni, prin votul uninominal. O viaţă întreagă nu ar fi fost de ajuns pentru a-i cunoaşte pe toţi cei cinci sute de mii de locuitori ai judeţului Olt, dacă următoarele alegeri generale, din 30 noiembrie, ar fi promovat în Parlamentul ţării tot liste de partid.
După aproape 20 de ani de la Revoluţie, aveţi posibilitatea să votaţi oameni, în carne şi oase, pe care sunteţi îndreptăţiţi să-i trageţi de mânecă dacă nu-şi respectă cuvântul. Pentru prima oară în toţi aceşti ani – care pentru mulţi dintre dumneavoastră au fost o luptă continuă şi grea pentru pâinea de fiecare zi, pentru a vă câştiga pământurile şi casele confiscate de dictatura comunistă, ori pentru simplul drept de a fi respectaţi şi ocrotiţi de instituţiile statului – un parlamentar are suficient timp, în cei patru ani de mandat, să stea de vorbă cu fiecare dintre cei 70.000 de locuitori ai colegiului pe care candidează.
Privindu-vă în ochi, eu ştiu dacă ceea ce am de făcut sau voi face este bine, nu cât ar fi trebuit, sau rău. Şi, stând de vorbă, pot să îndrept lucrurile, pentru că sunt tânăr şi mai am multe de învăţat. Am învăţat să ascult, să iau aminte, de pe vremea cânt eram preot în satul Roşieni. Bunul Dumnezeu mi-a dat însă misiunea de a face mult mai multe lucruri! Ştiu cât de mult aţi suferit când apele au năvălit nebune în judeţ sau când iarna a izolat localităţi întregi. Am văzut grâul şi porumbul uscat de secetă înainte de a ajunge să fie culese. Am lăcrimat în sufletul meu, pentru că a trebuit să mă gândesc imediat ce trebuie să fac, de fiecare dată când m-am întâlnit cu oameni de vârsta părinţilor sau bunicilor mei, cu copii abandonaţi sau cu părinţi uitaţi, ori cu cei rămaşi fără serviciu. Ştiu toate astea, şi chiar mai multe din suferinţele şi frământările dumneavoastră, pentru că alesesem să fiu subprefect de Olt. Eram mâhnit pentru că nevoile vă erau mult mai mari decât putem eu face. Calea m-a îndreptat spre Ministerul Culturii şi Cultelor, unde, în calitate de secretar de stat pentru Culte (judeţul nostru având pentru prima oară desemnat un om într-o funcţie importantă la Guvern), am putut să realizez ceea ce demult vroiam, gândindu-mă că viaţa noastră nu este întreagă dacă legătura cu Dumnezeu este întreruptă. Astfel, au fost refăcute biserici, s-a început construirea altora, locurile unde morţii noştri odihnesc sunt tot mai îngrijite, au fost ridicate capele.

Vreau şi pot să fac mai mult de atât! Dar numai împreună cu dumneavoastră, oameni buni!
Vă mulţumesc şi fie ca bunul Dumnezeu să ne ajute să trecem cu sănătate, înţelepciune şi voinţă peste toate piedicile!

Gigel Sorinel Ştirbu,
Secretar de stat,
Ministerul Culturii şi Cultelor

 

Interviu cu Gigel ŞTIRBU, candidat PNL pentru Camera Deputaţilor, pe Colegiul 6

- Cui folosesc alegerile uninominale, atât timp cât nu puţine sunt vocile care spun că poporul român nu este, deocamdată, pregătit pentru aşa ceva?

- În primul rând, alegerile parlamentare prin vot uninominal folosesc celor ce sunt interesaţi de viaţa politică, de viaţa localităţii în care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea, cât şi de viitorul ţării. Stau şi mă întreb: de ce cei ce sunt duşmani ai votului uninominal nu propun o iniţiativă legislativă prin care primarul localităţii să fie ales pe listă?! PRM-iştii şi PD-L-iştii vorbesc de manelizarea vieţii politice, dar eu nu am văzut nici un manelist şi nici un lăutar care să fie conducător în Olt. Poate doar câţiva cântăreţi de curte şi pupincurişti se regăsesc pe listele unora. Pe scurt, votul uninominal este singurul mecanism de schimbare a clasei politice din România.

- Ce poate să facă deputatul Gigel Ştirbu pentru locuitorii colegiului în care candidează?

- Ceea ce am făcut până în momentul de faţă: atragerea de finanţări, ajutor pentru toţi primarii şi locuitorii acestui colegiu, promovarea unor iniţiative legislative în Parlamentul României. Şi aşa cum mă cunoaşteţi, sunt un tip bătăios, care nu mă dau în lături de la a promova interesul colegiului unde candidez.

- Cât credeţi că este politic în acest sistem de vot, cât contează omul?

- Cred că o componentă politică există în fiecare vot uninominal, dar această componentă este destul de mică în actualul vot uninominal, dintr-un singur considerent: poţi să fii membru al oricărui partid, creditat cu şanse mari în sondaje, dar dacă eşti o figură necunoscută, figură ştearsă, de care cei din colegiul în care candidezi nu au auzit, cu siguranţă, vei avea o mare surpriză, atât tu, cât şi partidul căruia îi aparţii.

- Cu ce argumente veniţi dumneavoastră în faţa alegătorilor faţă de contracandidaţii din acest colegiu?

- Pot spune că sunt printre puţinii care au făcut ceva pentru acest judeţ în ultimii zece ani de zile, dar asta nu o spun numai eu, o spun foarte mulţi oameni, atât din colegiul meu, cât şi din întreg judeţul. Nu pot să spun că alţii care ar fi fost în poziţia pe care eu am ocupat-o în ultimii ani de zile nu ar fi făcut aceste lucruri, dar sunt convins că au fost alţii promovaţi acolo de partid şi n-au ajutat cu absolut nimic judeţul din care au plecat. Sunt un om al locului, locuiesc în Drăgăneşti, judeţul Olt, domiciliul meu este în Drăgăneşti, judeţul Olt, aşa că eu candidez acasă şi voi fi votat de vecinii mei, de cunoscuţii mei, de prietenii mei, de cei cu care am copilărit, cu care am alergat desculţ pe uliţele satului, la Stoicăneşti, de unde provin părinţii mei. Ce să vă mai spun? Mă cunosc foarte mulţi oameni, începând cu autorităţile locale până la bătrânele care stau la poartă, sunt o figură cunoscută în zona în care candidez şi am făcut ceva pentru această zonă, începând cu reabilitarea lăcaşurilor de cult, ale cimitirelor, reparaţia căminelor culturale, primării, şcoli. Şi vreau să vă mai spun un singur lucru: m-am zbătut, şi colegiu în care candidez este poate singurul unde toate primăriile au microbuze şcolare.

- Ziua votului, 30 noiembrie, este la început de iarnă. Cum îi veţi convinge pe oameni să iasă din casă, să meargă la vot?

- V-am spus mai devreme cum îi conving. Fiind unul de-al lor, vor să aibă în parlament unul de-al lor, la care să apeleze în permanenţă, la care să aibă uşa deschisă şi care să le răspundă la telefon oricând. Sunt convins că prezenţa la vot va fi, nu neapărat atât de slabă, cât va fi, să zicem, în virtutea a ceea ce înseamnă alegerile parlamentare, când oamenii nu mai sunt interesaţi direct, personal, nu mai candidează vecina, cuscru, nepoata, socru, nu au un interes direct. Cred că cei care vor ieşi la vot nu vor fi neapărat convinşi de alegători, cât vor dori dă aibă ca reprezentant unul de-al lor.

- Anticipez. Veţi fi acuzat în această campanie de lucruri fel de fel. Se cuvine să răspundeţi la atacuri?

- Vreau să vă spun următorul lucru: mă cunoaşteţi de foarte mult timp, fac politică, deja sunt „bătrân” în politică, mai am puţin să fiu acuzat că am furat turnul cu ceas de pe malul Tamisei, din Londra. Am fost acuzat de tot felul de nebunii. Vreau să vă spun că în viaţă mă ghidez după un principiu şi după un proverb foarte vechi: un nebun aruncă o piatră şi o sută de filozofi sar după ea. Rămâne să arate viaţa dacă am fost acuzat pe drept sau pe nedrept, nu voi răspunde niciodată în viaţa mea la asemenea atacuri murdare şi nu voi da în viaţa mea în judecată un ziarist.

- Vă propun un exerciţiu electoral: convingeţi un pedelist, de exemplu, să voteze cu dumneavoastră.

- Cel mai uşor lucru de pe faţa pământului este să convingi o persoană cu altă opţiune politică să te voteze. Îi spui ce ai făcut, îi arăţi ce ai făcut, îi demonstrezi că ceea ce ai făcut este în folosul şi în utilitatea lui şi, cu siguranţă, te va vota. Veţi fi destul de surprins să vedeţi câte voturi va lua Ştirbu în localităţi conduse de primari pedelişti sau pesedişti.

- Cum ar fi arătat România în 2008, dacă Alianţa DA ar fi funcţionat până în zilele noastre?

- Ca şi acum. Poate puţin mai săracă, pentru că, în 2007, au fost scoşi de la guvernare cei care erau puşi pe furat, pe hoţie, pe ceartă, pe scandal. După cum aţi văzut, pe primul loc în sondajele de opinie, românii s-au săturat de un singur lucru: de scandalul politic. Până în 2004-2005, românii se săturaseră de corupţie, de sărăcie, de multe lucruri cu care noi nu vrem să avem de-a face. În momentul de faţă, singurii promotorii ai scandalului politic sunt pedeliştii.

- Regretaţi că, în 2004, i-aţi făcut campanie electorală actualului şef al statului?

- Da. Am crezut sincer în Traian Băsescu, n-am crezut niciodată că este persoana care, cât este ziua de lungă, în loc să se ocupe de problemele importante ale ţării, caută scandal, ceartă şi motive de scandal politic. În momentul de faţă, sincer, nu l-aş mai vota pe Traian Băsescu.

- Cine credeţi că ar putea fi omul din cadrul partidului dumneavoastră care să-i fie contracandidat la anul şi să aibă o şansă foarte mare să-l bată?

- Partidul Naţional Liberal are foarte mulţi oameni capabili. S-a văzut clar că PNL a guvernat România într-o perioadă foarte grea. Este partidul care a băgat România în Uniunea Europeană. Dacă dumneavoastră şi cu mine ieşim din această ţară cu buletinul, fără să ne mai întrebe nimeni, fără să ne mai percheziţioneze la vamă, fără să stăm câte şapte-opt ore la cozi sau câte două zile la viză, este din cauza faptului că Partidul Naţional Liberal a guvernat această ţară în această perioadă. Vreau să vă spun că pensiile au crescut şi nici cei mai sceptici pensionari sau oameni din această ţară nu credeau că pensiile vor creşte atât de mult în patru ani. Pot să vă reamintesc cât au crescut salariile, vreau să vă amintesc ce investiţii s-au făcut în şcoli, în dispensare, în cămine culturale, în primării sau cât au crescut subvenţiile. Ce s-a întâmplat în această ţară, cum era în 2004 şi cum este acum. Dacă PNL nu era în 2004 la guvernare, vă spun că România era pustie, trei sferturi plecau şi un sfert murea de inaniţie. În momentul de faţă, în Partidul Naţional Liberal sunt foarte mulţi oameni politici care să-l contracandideze pe Băsescu la orice oră din zi şi din noapte, cu şanse reale de câştig. Vrea să vă dau câteva nume: Crin Antonescu, Călin Popescu Tăriceanu, Bogdan Olteanu, Ludovic Orban sunt personalităţi de marcă ale vieţii politice româneşti, care sunt mai presus de orice bănuială şi sunt convins că unul dintre aceştia va fi preşedintele României în 2009.

- Care credeţi că este lucrul cel mai important cu care aţi fost amprentat de către această guvernare în teritoriul administrativ al judeţului Olt, în ultimii patru ani?

- Reabilitarea şcolilor, reabilitarea drumurilor, aducţiuni de apă şi de gaze, reabilitarea lăcaşurilor culturale şi de cult, sunt o groază de investiţii care au venit în judeţul Olt. Vreau să vă reamintesc că în judeţul Olt erau şapte-opt microbuze şcolare Aro, care erau trase de cai cât erau pe butuci în faţa primăriilor. Acum sunt peste 70 de microbuze şcolare, de ultimă generaţie, de firme de marcă, şcolile sunt reabilitate în proporţie de 80 la sută, bisericile în proporţie de 78 la sută, s-au făcut campusuri şcolare la Şcorniceşti, Osica de Sus, Caracal, Slatina, Potcoava, liceele sunt reabilitate şi reamenajate. Ce vreţi mai mult de atât? Se vede clar cum cota unică de impozitare a adus la bugetul României bani la care nu se aşteptau nici cei mai mari optimişti din această ţară.

- Nu credeţi că sună puţin cam macabru o perspectivă din toamna asta, o alianţă între PNL şi PSD?

- Suntem în momentul când nu putem vorbi de o alianţă. La ora actuală, o alianţă preelectorală a fost făcută între Partidul Social Democrat şi partidul-televiziune. În momentul de faţă sunt trei mari partide pe eşichierul politic care se bat, cu plafon electoral între 20% şi 35%. Aceste trei partide sunt convins că vor intra în Parlament, iar două dintre acestea vor fi la guvernare. Nu vă spun mai multe, dar sunt convins de ele, în proporţie de 90 la sută, ştiu şi numele viitorului prim-ministru al României.

- Şi cine credeţi că este soluţia?

- Călin Popescu Tăriceanu.

- Ce ar însemna pentru România încă patru ani de guvernare de dreapta pe osatura PNL-ului?

- Ce a însemnat util în ultimii patru ani de zile. La ora actuală, România este pe primul loc în Europa, ca şi creştere economică. Putem spune că suntem El Dorado al Europei. În România a existat un bum economic din cauza acestei guvernări liberale, există viaţă, se cere forţă de muncă, iată la ora actuală toată Europa, lumea civilizată este atinsă de marea criză economică care există în marile economii. În România încă nu se simte. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Ungaria, în Cehia. După toate prognozele Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional, România va fi cea mai puţin afectată. De ce? Pentru că economia lucrează, iar cota unică de impozitare a dus la o creştere economică şi la acest bum economic.

- Zic unii despre dumneavoastră că aţi fi mai prieten cu Darius Vâlcov decât cu preşedintele PNL Olt, Ioan Ciugulea...

- Cu Darius Vâlcov nu am mai vorbit de cel puţin trei luni şi jumătate, dacă nu mai bine de patru luni de zile. Cu Ioan Ciugulea am vorbit acum o oră faţă în faţă.

- Vă întreb din perspectiva faptului că, în unele cercuri de pe piaţă, aţi face un blat cu PD-L...

- Vreau să vă spun un singur lucru: viaţa, în general, şi mai ales politică, este plină de frustraţi, de oameni care au ajuns într-o anumită conjunctură într-un partid politic şi cred că dacă au intrat într-un partid, mâine vor fi cel puţin miniştri. Fără să se uite în spate sau că au cumpărat o diplomă, efectiv au cumpărat-o sau au făcut o facultate pe undeva, pe la subsolul unei case de cultură, fără să-şi dea seama că politica nu este ceea ce vor ei şi ceea ce vor cei mulţi care votează. Nu mă interesează ce spun cei câţiva de pe eşichierul politic de care nu s-a auzit şi nu se va auzi niciodată, care stau în faţă la Magazinul Oltul sau la Casa Tineretului, joacă table şi-şi dau cu părerea. Acei câţiva nu mă interesează. Ceea ce vă pot spune este că sunt liberal, voi rămâne liberal şi dacă, Doamne Fereşte, se va întâmpla ceva cu Partidul Naţional Liberal eu sunt cel care va stinge lumina. Iar Darius Vâlcov este numai şi numai cu problema lui, pentru că are, într-adevăr, o problemă.

- Care este aceea?

- Problema lui este faptul că nu are oameni în Partidul Democrat Liberal. Eu sunt convins că Darius Vâlcov şi-ar dori din tot sufletul ca unul ca mine, Andrei Iordache şi alţi câţiva tineri din Partidul Naţional Liberal să ia calea pribegiei şi mucegaiului de pe pereţii PD-L-ului. Nu se va întâmpla niciodată.

- Ce ar trebui să se întâmple în Slatina, în anul de graţie 2012, pentru a avea, după aproape optzeci şi ceva de ani, un primar PNL?

- Ceea ce va trebui. Slătinenii se vor deştepta şi primul lucru pe care îl vor face va fi să aleagă un deputat liberal în această legislatură şi, în 2012, un primar liberal, cu siguranţă.

Aşa ne-a scăpat printre degete nouă, slătinenilor, o declaraţie făcută în urmă cu o săptămână, într-un cotidian central, de Christian Wuest, director general al Vimetco, firma ce deţine controlul asupra afacerii aluminiului românesc, ALRO Slatina. În colţul de pagină de interior, lângă o reclamă la un produs destinat pieţei cosmeticelor, Wuest spunea sec lucrurilor pe nume, despre o iminentă posibilitate a transferului afacerii din România, de la Slatina, spre est, în China. Explicaţiile oficialului cuprinse în articolul respectiv, seci, enunţate fără sentimentalisme, cuprindeau o trecere în revistă a oportunităţilor din domeniul resurselor energetice şi umane pe care le oferă China faţă de România, faţă de Slatina. Practic, enunţul acestuia dezgoleşte de o poleială subţire, de suprafaţă, modul cum statul român nu înţelege să fie partener activ într-o economie, care este bine să fie lăsată să se ghideze de pe principiile economiei de piaţă, dar trebuie lăsată să interacţioneze cu interesul public. Aproape fără să vrea, Wuest, prin „Am preferat China deoarece prezintă oportunităţi mai solide de dezvoltare. Există sprijin guvernamental ferm, acces facil la energie, iar costurile cu forţa de muncă sunt mult mai mici decât în România”, explică drama nefuncţionării relaţiei instituţionale dintre coloşii economici, investitorii strategici şi statul în ansamblul său.
A privi numai de pe poziţia încasatorului de impozite şi taxe marile companii se dovedeşte a fi un eşec. În lumea asta sunt în prezent firme şi chiar îşi pot permite să se mute de pe o paralelă pe alta a globului pământesc, fără să se gândească la ce lasă în urmă, la comunităţi umane şi la cutremurele sociale ce se pot produce printr-o astfel de mişcare. Vimetco este una dintre aceste firme, care are dreptul să-şi susţină punctul de vedere fără a avea obligaţii sociale, căci, până la urmă, statul este cel care are rolul de protecţie socială şi nu compania privată.
Departe de mine gândul de a sugera măcar faptul că statul trebuie să se facă preş în faţa ALRO Slatina, să-i acorde acesteia alte avantaje decât cele care se cuvin de drept, din legislaţia românească în vigoare. Însă, faţă de ALRO statul este dator mai mult decât se crede, decât se vede. Lipsa recunoaşterii faţă de compania slătineană, a unor drepturi generate de statutul de consumator constant de energie, eterna suspiciune faţă de o afacere ce varsă anual zeci de milioane de dolari la bugetul naţional, îndreptăţeşte ALRO să gândească şi să acţioneze cu ochii spre Estul îndepărtat. Într-un fel, este ca într-o căsnicie, acolo unde dacă simţi că ceva nu merge, nici o lege nu te poate forţa să rămâi pe viaţă lângă un partener care consideră ca are numai drepturi şi nici o obligaţie.
Măcar din respect pentru vreo câteva zeci de mii de suflete dependente de compania de la Slatina, statul ar trebui să ofere, nu privilegii, ci drepturi reale mărcii ALRO. Refuz să-mi închipui acum cum s-o traduce în chineză ALRO, dar nu am încotro decât să-i dau dreptate lui Christian Wuest, faţă de declaraţia acestuia făcută în urmă cu o săptămână, într-un interior de pagină a unui cotidian central.

O nouă biserică ortodoxă în comuna Coteana, un vis care va deveni realitate

Una dintre comunele care este inclusă în colegiul în care va candida Gigel Ştirbu este Coteana. Acolo unde primar este Victor Dima, membru PD-L, unul dintre adversarii lui Ştirbu. Chiar şi în aceste condiţii, de adversitate politică, nimic nu l-a împiedicat pe secretarul de stat Gigel Ştirbu să fie alături de coteneni şi nevoile acestora. Prin sprijinul său, în Coteana, se lucrează la o nouă biserică ortodoxă, aflată în prezent într-o fază avansată de execuţie, pentru care fondurile au fost alocate de la Ministerul Culturii şi Cultelor. Tot în Coteana se execută lucrări de reparaţii la gardul unui cimitir ce niciodată nu a putut beneficia de fonduri de la bugetul local pentru lucrări de întreţinere, darămite de modernizare, aşa cum se desfăşoară în prezent. Nu trebuie omis nici faptul că, la Coteana, se efectuează reparaţii capitale la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Practic, în această localitate se desfăşoară în această perioadă cele mai susţinute lucrări de reparaţii şi modernizări la infrastructura ortodoxă abandonată atâta amar de vreme. Nu a fost uşor să-l facem pe Victor Dima să vorbească despre ajutorul primit de la ministrul secretar de stat Gigel Ştirbu: „Ce vreţi să spun, m-a ajutat ori de câte ori am avut nevoie”.

Nevoile locuitorilor din Stoicăneşti, priorităţile lui Gigel Ştirbu

Vestit înainte de 1989 datorită fostei cooperative agricole de producţie, comuna Stoicăneşti a traversat o perioadă mai puţin fastă în perioada scursă de atunci până la alegerile din vara lui 2008. Atunci când, în fruntea treburilor a fost ales ambiţiosul primar Marius Preoteasa. Într-o perioadă scurtă de timp, acesta a trecut la schimbarea la faţă a unei comune, în care nevoile sunt atât de multe, iar posibilităţile nu sunt de fiecare dată pe măsura aşteptărilor. În sprijinul lui Marius Preoteasa se află secretarul de stat Gigel Ştirbu, despre care vorbeşte primarul acestei comune: „Cu ajutorul domnie-sale am obţinut finanţare pentru gardul de beton al cimitirului, iar peste puţin timp vom demara lucrările la o capelă mortuară, pentru care există deja finanţare aprobată. Nu am mers eu la Guvern pentru a cere ajutor, domnul secretar de stat a venit în comună şi face ceea ce ne-a promis. La început, poate nu aveam încredere în dânsul, dar iată că avem şi un politician care mai şi face şi nu doar vorbeşte”.

Primarul pedelist de la Dăneasa, ajutat de ministrul secretar de stat, Gigel Ştirbu

O altă localitate în care Gigel Ştirbu şi-a dat examenul de maturitate a bunului-simţ politic este comuna Dăneasa, acolo unde primar este unul dintre cei mai buni aleşi pe care îi are PD-L Olt, Eugen Stănia. Nu am avut ocazia să-l provocăm asupra relaţiei sale cu puterea liberală, din perspectiva modului cum se înfăţişează Dăneasa astăzi, chiar şi aşa am găsit însă semne ale normalităţii. La cimitirul din Pestra o echipă de constructori finisa, pe 29 septembrie a.c., împrejmuirea respectivului aşezământ, am dedus astfel faptul că rivalităţile politice sunt lăsate la uşă de către un om responsabil, aşa cum se vede prin faptele sale, Gigel Ştirbu.

Biserica ortodoxă din Drăgăneşti-Olt, la vremea reconsiderării sale

Din postura de secretar de stat la Ministerul Culturii şi Cultelor, Gigel Ştirbu, candidatul PNL în Colegiul 6 la alegerile parlamentare care vor avea loc în această toamnă, nu a omis să sprijine şi oraşul Drăgăneşti-Olt. Acolo unde, pe lângă lucrările de reparaţii şi modernizări ale gardurilor cimitirelor din localitate, câteva lăcaşuri de cult sunt în stadiu avansat de reabilitare. Cea mai spectaculoasă lucrare este cea care se desfăşoară la biserica cu hramul „Adormirii Maicii Domnului”, acolo unde rugăminţile preotului paroh Gheorghe Lala nu au rămas zadarnice. Lucrarea iniţială, o ctitorie datând din jurul anului 1600, se afla, până nu de mult, într-un stadiu avansat de degradare, iar intervenţiile care se desfăşoară în prezent sub coordonarea inginerului Alex Negoescu sunt adevărate opere de artă, ce permit rezistenţa în timp cu cel puţin atâtea secole de existenţă cât are până în prezent această ctitorie. Tot în Drăgăneşti, în cartierul Comani, o nouă casă parohială deserveşte populaţia din zonă. Despre ajutorul primit pentru administrarea oraşului vorbeşte simplu primarul Sorin Ghiţă: „Risc să fiu acuzat de subiectivism, dacă mă puneţi să vorbesc despre Gigel Ştirbu. Vă spun doar că, de oameni ca el avem nevoie în noul parlament, aleşi, care să înţeleagă şi să rezolve problemele comunităţii. Orice primar responsabil şi-ar dori să fie ajutat de un ministru, aşa cum este Gigel Ştirbu”.

Şcolile judeţului, ajutate necondiţionat de un om care rar vorbeşte despre faptele sale

Cu greu ai să-l convingi pe Gigel Ştirbu să vorbească despre ceea ce tocmai am scris, unii spun că acest lucru este un defect, în condiţiile în care trăim într-o lume dominată de patimi şi orgolii nemăsurate. Însă, faţă de investiţiile concrete, ce poartă obligatoriu amprenta funcţiei sale, ceva mai trebuie consemnat despre acesta. O parte din şcolile judeţului sunt incluse în prezent într-un amplu program de modernizare şi de utilare cu cele necesare unui proces educaţional corespunzător şi datorită prieteniei dintre Ştirbu şi Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei. Pot depune mărturie în acest sens primari de la PD-L, PSD şi chiar de la PNL. Într-un fel anume, Gigel Ştirbu poate fi acuzat de trafic de influenţă, însă nu este prevăzută în nici un tratat de drept pedeapsă pentru cel ce îşi ajută aproapele. Chip că în lumea asta devine, din păcate, un adevăr o veche zicală: ca cineva să te ţină minte şi să te respecte, fă-i un rău şi nu un bine!

 

Copyright©2007 Ziarul de Olt. All rights reserved.

Revista Presei