INTERVIU despre starea naţiunii cu
Jenel COPILĂU, candidat liberal pentru Senatul României

«Să fie votaţi oameni care au lucrat în administraţie, care cunosc problemele judeţului Olt»

- Facem abstracţie de faptul că sunteţi în faţa mea. Să zicem că cineva care nu vă cunoaşte vă întreabă cine este Jenel Copilău. Ce-i răspundeţi?

- În primul rând, sunt locuitor al acestui judeţ şi am pretenţia să spun că sunt unul dintre cei care a făcut lucruri bune pentru judeţ şi înainte de ’89 şi după.

- Ce aţi făcut pentru judeţul Olt până în 1989?

- Prin profesia pe care o am, am participat efectiv la dezvoltarea sistemului hidroenergetic al judeţului Olt şi realizarea lucrărilor de hidroamelioraţii pe o suprafaţă de peste 250.000 hectare. Combaterea eroziunii solului, pe suprafeţe de aproape 100.000 hectare, iar lucrări de hidroamelioraţii pe o suprafaţă de 150.000 – irigaţii sistem Sadova - Corabia, Ipoteşti nord, Ipoteşti sud, Stoeneşti, Corabia ş.a.m.d.

- Ce aţi făcut bun pentru judeţul Olt după 1989?

- În primul rând, ca director al drumurilor judeţene, vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Judeţean, am contribuit la reabilitarea a peste 600 km de drumuri judeţene, construirea a 36 de poduri, şi pot să le şi enumăr dacă vrea cineva, reabilitarea reţelei de drumuri comunale în lungime de 450 km, pietruiri, asfaltări. Pe urmă, dar nu în ultimul rând, lucrul cel mai important pentru judeţul Olt este realizarea alimentării cu apă în nordul judeţului, acolo unde oamenii îţi dădeau mai degrabă o cană cu ţuică decât un pahar cu apă. Şi, am pretenţia că, la ora actuală, jumătate din localităţile judeţului Olt au rezolvată problema alimentării cu apă, iar în cealaltă jumătate se efectuează proiecte în baza OUG 7/2007 şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. La ora actuală, se derulează programele iniţiate de mine, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, cu Slatina, Drăgăneşti-Olt, Potcoava, Scorniceşti şi Piatra-Olt, programe privind reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, proiect cu finanţare externă, în valoare de 74 milioane de euro. Un alt proiect foarte important realizat în timpul mandatului meu de preşedinte al CJ Olt este managementul integrat al deşeurilor din Olt. Suntem singurul judeţ cu program depus spre finanţare la Bruxelles, în acest sens! În altă ordine de idei, un program ambiţios aflat în derulare - Bursa de Mărfuri Agricole de la Corabia - un program transfrontalier aprobat în anul 2007. Nu mai pun în balanţă proiectele pe fonduri structurale, în valoare de peste 150 milioane de euro, care constau în infrastructură, drumurile care fac legătura cu judeţele Dolj şi Vâlcea, proiecte depuse şi declarate eligibile pe sănătate, pe probleme sociale şi culturale, proiecte ce nu pot fi enumerate într-o pagină de ziar. Proiecte care sunt în gândirea mea şi cred că vor fi realizate în calitatea pe care o voi avea în viitor, de senator: alimentarea cu gaze naturale de la limita cu judeţul Teleorman, o reţea mergând spre Giuvărăşti, Gîrcov, Corabia, Grojdibodu, Orlea, Gura Padinii, Ianca, o alta spre Potelu, Ştefan cel Mare, Urzica, Vădastra, Vădăstriţa, Vişina, în sus spre Caracal, iar cealaltă ramură: de la Giuvărăşti, Izbiceni, spre Stoeneşti. Un alt proiect îl reprezintă realizarea Bursei de Mărfuri la Corabia, aflat în derulare, urmând ca în lunile viitoare să se facă licitaţia de execuţie. De asemenea, tot un proiect important este parcul industrial de la Corabia şi o fabrică de biodiesel. Referitor la această fabrică, au fost purtate discuţii cu o firmă germană, urmând ca luna viitoare să se facă licitaţie pentru concesionarea terenului şi apoi execuţia fabricii în zona Corabia!

- Se poate spune că dumneavoastră aţi pus judeţul Olt pe roate, că l-aţi scos din sărăcie?

- În primul rând, judeţul Olt nu a fost niciodată un judeţ sărac. Doar în concepţia unora judeţul Olt este unul sărac. Dacă ne gândim puţin, înainte de ’89, cei mai mulţi milionari erau în judeţul Olt. Sarcina administraţiei judeţene, şi consider că în mare parte a fost realizată, era să pună în valoare potenţialul autohton al Oltului. Cred că am reuşit acest lucru, având în vedere numărul investitorilor din agricultură, industrie şi comerţ din judeţul Olt. Am uitat să vă spun un lucru important, reuşit în mandatul meu de preşedinte, împreună cu ADR4 Sud Vest Oltenia, este realizarea drumului expres Craiova-Slatina-A1. Prin realizarea acestor investiţii, atractivitatea zonei pentru investitorii străini va creşte, lucru benefic pentru comunitatea judeţului Olt.

- Ce nu aţi făcut pentru judeţul Olt?

- Consider că am folosit toate oportunităţile din timpul mandatului meu pentru a atrage bani în judeţ. Nu am reuşit însă să conving anumite capete pătrate din PSD privind realizarea investiţiilor hidrotehnice de la Islaz, lucru care rezolva şi navigaţia pe Olt, până la Slatina. Acest lucru îl voi realiza în mandatul meu de senator. PSD-iştii au bătut trei mandate la rând ţăruşul hidrocentralei, dar probabil că pe al patrulea l-au pierdut, că l-ar fi bătut în această campanie.

- Credeţi în realizarea podului de peste Dunăre, de la Corabia?

- Acest lucru nu se finanţează pe programe transfrontaliere, aşa cum spune Paul Stănescu. În al doilea rând, oportunităţile în acest domeniu nu le stabilesc autorităţile judeţene. Necesităţile de acest tip se discută la nivel guvernamental. În al treilea rând, din punct de vedere tehnic, este foarte-foarte greu de realizat, cu preţuri de costuri incomensurabile. Pentru ce facem podul? Să mergem să arăm la bulgari, să cumpărăm castraveţi, să le vindem roşii? Ori se ţin de bancuri, ori ne iau de proşti, şi asta este grav! Aş recomanda autorităţilor judeţene să continue demersurile mele privind deschiderea unui punct de trecere de frontiere, pentru că stăm la mâna guvernului bulgar pentru a da o hotărâre de guvern, de recunoaştere a Guliantului ca punct de trecere de frontieră.

- Am impresia că nu aţi făcut tot ceea ce se putea, la timpul potrivit, pentru a fi candidatul PSD la alegerile din vară, pentru a candida, din partea acestui partid pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Olt…

- Şi nici nu am făcut. Am spus-o atunci, o spun şi acum, nu am vrut să-mi cumpăr funcţia de preşedinte din partea PSD. Dacă îmi doream cu orice preţ încă un mandat de preşedinte, soluţii de compromis erau multe! Eu am afirmat că sunt un om cu principii sănătoase, pe care mi le-am respectat. Am ales o echipă principială şi cu verticalitate.

- Mulţi spuneau despre dumneavoastră că nu vă veţi acomoda în PNL. Cum este, de fapt, această comuniune dintre dumneavoastră şi Partidul Naţional Liberal?

- Dacă vă aduceţi aminte, când eram la PRM, spuneaţi despre mine că sunt cel mai autentic liberal. Ei bine, până la urmă, aşa ceva s-a întâmplat. Faptul că suntem o echipă, şi mă bucur de credibilitate, este şi faptul că, la sfârşitul lunii octombrie, voi participa la Stockholm, împreună cu preşedintele Ioan Ciugulea, la congresul european al liberalilor.

- Aveţi un colegiu, zic unii, accesibil. De pe ce poziţie intraţi în competiţie?

- Pentru că îmi plac cursele de maşini, vă asigur că intru în campanie din poll-position.

- Argumentaţi!

- În primul rând, sunt om al locului şi am pretenţia că, prin funcţiile pe care le-am avut, am făcut foarte multe lucruri bune pentru judeţul Olt, lucruri enumerate anterior, în prima parte a interviului. În al doilea rând, am pretenţia, şi afirm că nimeni nu cunoaşte mai bine ca mine, şi… să-mi scuzaţi lipsa de modestie, judeţul Olt, cu necesităţile şi oportunităţile lui. Sunt omul care poate şti ce poate fi realizat pentru comunitatea noastră, astfel încât să mărim atractivitatea investitorilor, iar comunităţile locale, rurale, să ajungă la un standard de civilizaţie urbană.

- Cu ce-i veţi combate pe contracandidaţii dumneavoastră?

- În ceea ce-l priveşte pe contracandidatul de la PSD, acesta are nevoie de doi ani să înveţe măcar traseele drumurilor judeţene din Olt. Dacă îi iau telefonul şi GPS-ul se rătăceşte în judeţ. Însă nu o să apuc să i le iau eu, de asta se vor ocupa oamenii PSD-ului din teritoriu, care nu acceptă să vină unul de la Bucureşti să conducă în numele lor. Sunt sătui de navetişti! Celălalt candidat, cel de la PD-L, e un băiat simpatic şi vă spun un secret: el face parte din echipa mea de campanie.

- Este un avantaj să candidezi din partea puterii?

- Având la bază realizările guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu, dublarea pensiilor, investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate. O candidatură din partea PNL este un succes!

- Ce tip de candidaţi ar trebui să fie votaţi la aceste alegeri parlamentare?

- Să fie votaţi oameni care au lucrat în administraţie, care cunosc problemele judeţului Olt.

- O alianţă post electorală este iminentă. Ce-i convine PNL-ului: una cu Mircea Geoană sau una cu PD-L?

- O alianţă în care funcţia de premier să-i revină lui Călin Popescu Tăriceanu.

- Cum vedeţi primele luni de mandat ale succesorului dumneavoastră, Paul Stănescu?

- Să nu mai spună bancuri proaste cu poduri peste Dunăre!