Verde pentru investiţia Hönsel de la Slatina

După ce, vreme de şase luni, Guvernul Tăriceanu a refuzat efectiv un dialog cu reprezentanţii firmei Hönsel, privind investiţia pe care această companie o are în proiect de realizare, la ieşire din Slatina spre Milcov, în sfârşit, s-au dat ultimele aprobări în vederea demarării efective a construirii halelor de producţie a pieselor şi subansamblelor din aluminiu. Fixarea ultimelor detalii între reprezentantul guvernului şi reprezentanţii grupului Hönsel s-a făcut urmare a unor presiuni din partea grupului Ford, care a preluat Uzina de automobile Craiova, Hönsel fiind un producător agreat de americani.
Practic, la jumătatea anului viitor, la Slatina, se vor produce primele chiulase şi capete de cilindru marca Hönsel, destinate atât Ford-ului, cât şi Volkswagen-ului. Investiţia, pentru care Tăriceanu nu a avut vreme aproape şase luni să o includă pe agendă, valorează 100 de milioane de euro şi va asigura, în primă fază, 250 de locuri de muncă. Inaugurarea oficială a şantierului este preconizată în jurul datei de 15 octombrie, atunci când Tăriceanu va veni la Slatina şi va tăia panglica inaugurală, alături de candidaţii liberali în colegiile uninominale din judeţul Olt. (A.D.)

Goran Bregović şi taraful său i-au încântat pe slătineni

Festivalului de Muzică „Slatina, Dragostea Mea!”, organizat de Consiliul Local şi Primăria municipiului Slatina, şi-a derulat duminică, 21 septembrie a.c., cea de-a doua ediţie, aducând în faţa slătinenilor un mare interpret al muzicii internaţionale. Astfel, dacă anul trecut, pe Stadionul „1 Mai”, din Slatina, au urcat pe scenă, timp de mai multe seri, cele mai îndrăgite trupe româneşti ale momentului, în frunte cu Dj Project, Simplu, Sistem sau Fly Project, în acest an, locuitorii oraşului nostru au avut parte de un spectacol de excepţie susţinut de interpretul de muzică sârb, Goran Bregović. (Claudiu ENE)

Modestie şi multă muncă

Înainte de începerea concertului, Goran Bregović a susţinut, aşa cum obişnuiesc marii artişti, o conferinţă de presă la Casa Căsătoriilor, de pe Dealul Grădişte, la care a participat şi primarul Slatinei, Darius Vâlcov. Astfel, în deschidere, primarul Vâlcov a dorit să mulţumească celor care au făcut posibilă această întâlnire şi mai ales lui Goran Bregović pentru prezenţa sa în Slatina, precizând: „Mă bucură foarte mult că un cântăreţ provenit dintr-o ţară străină a acceptat invitaţia noastră. Personal, mă consider un fan înrăit al domniei-sale şi sper ca întâlnirea de astăzi să nu fie şi ultima”.
La rândul său, Bregović s-a arătat extrem de bucuros de prezenţa sa în Slatina şi a ţinut mai întâi să mulţumească, în câteva cuvinte, pentru invitaţia primită: „Sunt fericit că sunt aici, alături de dumneavoastră. Este o mare plăcere pentru mine să revin în România, aici, unde muzica mea se simte ca acasă. Sper să avem parte de o vreme plăcută, fără ploaie”. Referitor la show-ul ce avea să urmeze puţin după sfârşitul conferinţei, Goran Bregović a adăugat: „În concertul din această seară voi veni cu unele lucruri noi, dar şi cu altele mai vechi, şi sper să vă placă foarte mult. Aici, la Slatina, voi susţine acelaşi concert pe care l-am susţinut şi la New York. Cu siguranţă, veţi observa că am furat câte ceva din muzica dumneavoastră şi sper ca mai târziu şi eu să las ceva bun în urmă”.
Faptul că multe din piesele sale sunt cunoscute şi apreciate peste tot în lume, şi ţinând cont de originea sa balcanică, reprezintă un motiv în plus de mândrie pentru noi, pentru românii despre care însuşi Goran Bregović precizează că „Sunt oameni calzi, cu un folclor asemănător cu cel al ţării din care provin, cu cel al Greciei sau Bulgariei, locuri în care muzica mea a fost întotdeauna apreciată. Eu nu fac ceva foarte important, dar sunt conştient de responsabilitatea pe care o am. Ca toată lumea, şi eu lucrez opt ore pe zi şi o fac cu mare plăcere”.

Decepţia războiului

Modestia, amabilitatea şi mai ales simplitatea omului Goran Bregović sunt cele care fac cât o mie de cuvinte, lucruri care, în fond, definesc un mare artist. La prima vedere, observându-i zâmbetul, am putea spune că viaţa i-a oferit numai bucurii şi satisfacţii, dar puţini ştiu că sârbul Goran Bregović a trăit şi decepţia războiului, prin destrămarea fostei Iugoslavii, război care, inevitabil, avea să-i influenţeze întreaga cariera artistică: „Şi datorită războiului am avut ocazia să ajung ceea ce sunt. Mi-a oferit ocazia să iau totul de la zero, să vad şi părţile bune şi cele rele, lucruri pe care, ulterior, le-am folosit în multe din piesele mele”. În încheiere, domnia-sa a mai adăugat: „La începutul războiului, eram în Paris, nefiind blocat în Sarajevo. Am resimţit însă criza, iar primii ani de după război au fost nefericiţi. Nu e deloc plăcut să afli că ţara ta a dispărut, că ai pierdut totul într-o singură zi. Cu toate acestea, cred că războiul m-a întărit şi fără el nu puteam avea atâta încredere în mine, aşa cum am acum”.

Spectacol impresionant în Cartierul Steaua

Puţin după încheierea conferinţei, Goran Bregović şi „Wedding and Funeral Orchestra” au ajuns în faţa slătinenilor, pe scena special amenajată în Cartierul Steaua, la sensul giratoriu, acolo unde au oferit tuturor celor prezenţi un impresionant show de sunet şi lumină. Timp de două ore, binecunoscutele sale piese au putut fi auzite live, una câte una, făcând deliciul celor câtorva mii de oameni prezenţi. Astfel, alături de locuitorii slătineni, la spectacol au fost prezente şi numeroase persoane venite atât din alte zone ale judeţului nostru, cât şi din judeţele vecine, special pentru a-l vedea pe marele interpret sârb, Goran Bregović. Mai trebuie precizat că, pentru buna desfăşurare a concertului, siguranţa a fost asigurată atât de jandarmii proveniţi de la Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului Olt, cât şi de reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Olt, alături de cei ai Poliţiei Comunitare Slatina. Întregul concert a fost, aşa cum era de aşteptat, o reuşită pentru organizatori, iar finalul a fost unul pe măsură, prin interpretarea celei mai cunoscute piese a lui Goran Bregović, numită „Kalasnikov”, despre care domnia-sa declara că a fost compusă ca „o ironie la adresa soldaţilor care defilau înarmaţi pe străzile oraşului”.
În concluzie, mai putem spune că cea de-a doua ediţie a Festivalului de Muzică „Slatina, Dragostea Mea!” a fost una extrem de reuşită, mulţi dintre cei prezenţi declarându-se mulţumiţi de spectacolul oferit de Consiliul Local şi Primăria municipiului Slatina.

PD-L rămâne în topul preferinţelor românilor

În România, pare să devină tot mai clar că, după alegerile uninominale din 30 noiembrie 2008, actualul Guvern al României, condus de Călin Popescu Tăriceanu, va fi înlocuit, cel mai probabil, cu un Guvern nou, al cărui şef ar putea fi reprezentantul PD-L, Theodor Stolojan. Astfel, ultimul sondaj INSOMAR, realizat în perioada 12-17 septembrie 2008, pe un eşantion reprezentativ de 1488 de persoane, cu o marjă de eroare de +/- 2,8%,arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, democrat-liberalii ar obţine 39% din voturi. Pe locul secund în topul preferinţelor avute de români se situează PSD cu aproximativ 25% din voturi, urmaţi de PNL cu 20%, în timp ce PRM şi UDMR ar obţine câte 4% din voturi. Acelaşi sondaj mai arată că PNG ar aduna voturile a 3% dintre români, PC şi PCM (Partidul Civic Maghiar) doar 1%, iar ţărăniştii figurează cu un procent de sub 1%, ceea ce face ca aceste partide să fie situate sub pragul electoral.

Românii îl vor pe Theodor Stolojan viitor şef al Guvernului

În ceea ce priveşte credibilitatea dobândită de liderii acestor partide în rândul românilor, la întrebarea:„Care ar fi personalitatea politică cea mai potrivită să conducă Guvernul României după alegerile din toamnă?”, Theodor Stolojan se clasează pe primul loc, cu un procent de 39%, identic cu cel obţinut de PD-L, partidul din care face parte. Liderul PSD, Mircea Geoană, ar reprezenta alegerea potrivită pentru 31% dintre români, în timp ce actualul premier Călin Popescu Tăriceanu şi, totodată, reprezentantul PNL, ocupă locul trei, cu 26% din voturi. De asemenea, potrivit sondajului INSOMAR, dat publicităţii duminică, 21 septembrie a.c., mai aflăm că, în cazul unei alianţe, 34% dintre cetăţenii cu drept de vot ar miza pe o guvernare PD-L-PNL, iar 39% dintre români cred că Guvernul ar trebui să fie alcătuit de un singur partid.
Aceste rezultate, arată încă o dată, dacă mai era cazul, că în România lupta electorală se va da şi acum, ca şi la alegerile locale, tot între cele trei mari formaţiuni politice, PD-L, PSD şi PNL, în timp ce restul patidelor nu prezintă aproape nici un interes pentru români.

Românii continuă să creadă în preşedintele ţării, Traian Băsescu

După aproape patru ani de la succesul obţinut în decembrie 2004, preşedintele României, Traian Băsescu, reuşeşte să se menţină în topul preferinţelor avute de români, în ceea ce priveşte credibilitatea şi implicarea domiei-sale în lupta dusă împotriva corupţiei din ţara noastră. Astfel, conform aceluiaşi sondaj INSOMAR, se arată că aproximativ 58% dintre cetăţenii cu drept de vot sunt satisfăcuţi de activitatea preşedintelui Traian Băsescu, în timp ce doar 33% dintre români s-au arătat mulţumiţi de Executiv.
Referitor la opţiunile politice ale oamenilor spre un anumit partid, peste 59% dintre cei chestionaţi nu se consideră a fi „nici de dreapta, nici de stânga”, iar 71% dintre români s-au arătat indiferenţi cu privire la culoarea politică a noii guvernări. De asemenea, în sondaj se mai arată că un procent de 84% dintre cetăţenii României îşi doresc ca ţara noastră să rămână republică, şi 96% vor ca preşedintele statului să fie ales direct de către popor.
În concluzie, putem spune că, la o simplă comparaţie cu ultimul sondaj dat publicităţii în iulie 2008, cea mai mare ascensiune a cunoscut-o PNL-ul, care a crescut cu aproximativ 4%, în timp ce PSD-ul a pierdut aproape 2% din preferinţele electoratului. În ceea ce priveşte Partidul Democrat-Liberal, se observă o uşoară creştere de 1% faţă de luna iulie a acestui an. Rămâne totuşi de văzut ce surprize ne rezervă viitorul, şi dacă, de la 1 decembrie, Guvernul României va fi condus de un nou prim-ministru, căruia, indiferent de culoare sa politică, îi dorim să se achite cu succes de obligaţiile care îi vor fi atribuite. (Claudiu ENE)

Pesediştii sunt pe cale să-şi ia mâna de pe Ioan Nedelea

La mijlocul săptămânii trecute, preşedintele PD-L Olt, Darius Vâlcov, a ieşit public şi a reclamat modul cum Consiliul Judeţean se implică, prin vicepreşedintele Ioan Nedelea, în organizarea alegerilor din 30 noiembrie, dar şi în afaceri prin intermediul unei instituţii publice, pentru a face propagandă electorală partidului al cărui membru este, PSD.
Vâlcov a prezentat un document prin care Consiliul Judeţean solicita date despre preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale ale secţiilor de votare ce se vor constitui pentru alegerile din 30 noiembrie, precizând că instituţia judeţeană, Consiliul Judeţean, nu are nici o atribuţie în organizarea alegerilor.
Mai mult, documentul are sub numele care identifică semnatarul semnătura olografă a lui Nedelea, deşi în dreptul numelui scrie Paul Stănescu. Excesul de zel al lui Nedelea, de a implica CJ Olt în campania electorală, pare să-i producă acestuia neplăceri neînchipuite. În interiorul partidului există deja o fracţie formată din pesedişti pe care Nedelea îi consideră prieteni, ce se pregătesc să susţină un eventual proiect de demitere a acestuia, promovat de consilierii judeţeni ai PD-L.
Până acum se pare că, deşi are o bogată experienţă administrativă, Ioan Nedelea nu a înţeles zicala plină de subînţelesuri: „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă apăr singur!” Încercările lui Nedelea de a-şi motiva gestul în plenul Consiliului Judeţean nu au convins pe nimeni, explicaţiile puerile, chiar dacă au fost parţial susţinute de secretarul judeţului, Marin Dobre, au adâncit şi mai mult criza în care se află Ioan Nedelea. (M.C.)

Bulgarii s-au molipsit de la olteni – vor pod peste Dunăre

În sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean Olt, a avut loc miercuri, 24 septembrie a.c., o întâlnire între reprezentanţii locali, în frunte cu preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu, alături de vicepreşedintele Ioan Ciugulea şi o delegaţie bulgară din regiunea Pleven, condusă de Tsvetko Tsvetkov, prefectul din Pleven. Scopul principal al acestei şedinţe a constat în stabilirea relaţiilor şi a partenerilor potenţiali, în vederea realizării unor proiecte transfrontaliere între cele două părţi, română şi bulgară. Mai trebuie precizat că, tot la această şedinţă au mai participat şi primarii din Izbiceni, Vădastra, Vişina Nouă, Cilieni, Giuvărăşti, Grojdibodu şi Tia Mare.
În deschidere, preşedintele Paul Stănescu a dorit să adreseze mulţumirile sale atât bulgarilor, cât şi celor care au făcut posibilă această colaborare: „Vreau să mulţumesc tuturor pentru prezenţa dumneavoastră la această şedinţă. Salut prezenţa delegaţiei bulgare la Slatina şi vreau să spun că sunt foarte onorat să îl am alături pe domnul Tsvetko Tsvetkov, prefectul din Pleven”. De asemenea, referitor la legătura stabilită între reprezentanţii olteni şi cei bulgari, tot domnia-sa a mai adăugat: „Mă bucură această colaborare şi sper că împreună vom continua acţiunile desfăşurate până în prezent. Dorim să ducem la bun sfârşit mai multe proiecte comune, în vederea finanţării unor investiţii necesare”. A urmat o scurtă prezentare a delegaţiei bulgare, făcută de prefectul din Pleven, Tsvetko Tsvetkov, cel care la rândul său a precizat: „Ne bucură prezenţa noastră aici şi vreau să vă asigur că suntem de acord cu propunerile dumneavoastră şi că vom sprijini toate iniţiativele pe care dumneavoastră le aveţi”.
Ulterior, şedinţa a continuat prin prezentarea celor patru puncte prevăzute pe ordinea de zi. Astfel, în primul punct referitor la actualizarea membrilor Consiliului Administrativ al organizaţiei, prin primirea de noi membrii, au fost propuşi şi acceptaţi atât preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu, cât şi vicele Ioan Ciugulea.
În ceea ce priveşte punctul doi prevăzut în program, şi aici cele două părţi au convenit să colaboreze în vederea înfiinţării Grupării Europene de Cooperare Teritorială, cu privire la realizarea unui proiect de infrastructură transfrontalieră. Este vorba, mai exact, despre ridicarea unui pod peste Dunăre care să facă legătura între România şi Bulgaria. În consecinţă, referitor la acest punct nu putem spune decât că bulgarii s-au molipsit şi ei de la colegii lor olteni. De asemenea, punctul trei din program a constat în prezentarea unui proiect comun cu denumirea „Euroregiunea Pleven-Olt, prezent şi viitor”, privind viitoarea cooperare transfrontalieră România-Bulgaria. În încheierea şedinţei, mai trebuie precizat că au mai fost prezentate alte două proiecte referitoare la domeniul turismului transfrontalier, numite: „Pe drumul armatei române în timpul războiului ruso-turc, eliberator pentru Bulbaria”, „Ulpia Escus-Sucidava – prin secole şi pentru secole” precum şi un ultim proiect, numit „Drumul ceramicii-cultura Vădastra”. (C.E.)