Poliţia Brebeni, nepăsătoare la
problemele comunităţii

De la alegerile locale, care au avut loc pe 1 iunie a.c., atunci când în comuna Brebeni a avut loc schimbarea atât de aşteptată de locuitorii acestei aşezări, şi până în prezent, s-a scurs mai mult de o lună. În această perioadă, lucrurile au intrat în normalitatea atât de aşteptată sau ar trebui să intre. Asta dacă toţi factorii de decizie ar înţelege să cupleze la problemele unei comune ce merită să iasă din anonimatul în care a stat cufundată atât amar de vreme.
În pofida bunelor intenţii manifestate de noul primar ales la 1 iunie, reprezentanţii Poliţiei Române de la postul de poliţie din localitate nu vor să priceapă că în Brebeni schimbarea trebuie făcută în avantajul cetăţeanului. A cetăţeanului ce trebuie să se simtă satisfăcut pentru alegerea făcută la 1 iunie, atunci când majoritatea a decis cine trebuie să conducă destinele localităţii în următorii patru ani.

Uliţele din comună – paradisul celor ce încalcă legislaţia rutieră

Şi la Brebeni, ca şi în alte localităţi, se cunoaşte în prezent o explozie a fenomenului rutier, apariţia unei maşini sau unui moped, scuter, nemaifiind o noutate aşa cum se întâmpla pe vremuri, când apariţia unei Dacii 1310 era un eveniment atât pentru fericitul proprietar, cât şi pentru comunitate. Însă, la Brebeni, astăzi, pe fondul situaţiei descrise mai sus, drumul public a devenit un loc riscant pentru pietoni sau pentru participanţii de bună credinţă la traficul rutier. În peisajul rutier de la Brebeni se află acum scutere neînmatriculate, maşini aduse din Italia, de exemplu, conduse de persoane ce fie nu posedă categoria legală, fie nu au deloc permise de conducere. Totul sub ochii îngăduitori ai celor ce sunt plătiţi din banul public pentru a impune în cadrul postului de poliţie, măsurile legale pentru asigurarea unui climat normal pentru cei ce respectă legea.
Ceea ce este condamnabil şi vizibil pentru comunitatea din Brebeni este că cei ce sfidează regulile circulaţiei rutiere, cetăţeni rromi, cu precădere, nu se sfiiesc să încalce normele chiar atunci când oamenii legii sunt în preajmă. Este greu de crezut că într-o comună mijlocie, aşa cum este Brebeniul, poliţiştilor le-ar fi greu să identifice pe cei ce încalcă legile circulaţiei rutiere, dacă ar exista măcar un dram de simţ al datoriei civice şi profesionale.
Tot în Brebeni sunt de notorietate scandalurile ce se petrec frecvent în unele cârciumi din localitate, în care protagoniştii sunt tot cetăţeni de etnie rromă. Aceştia îşi permit chiar să declare la adresa celor pe care îi agresează că ei oricum nu vor păţi nimic, pentru că au poliţia de partea lor. Să fie oare chiar aşa?! Şi dacă da, atunci lucrurile sunt extrem de grave.

Pentru că nu este pesedist, noul primar de la Brebeni este sabotat de poliţia din localitate

Este de notorietate faptul că, în campania electorală din această vară, candidatul pesedist din Brebeni, Marin Ivan, a avut de partea sa uniforma poliţistului din comuna, căci nu este un secret pentru locuitorii acestei aşezări acest fapt. Tot aşa cum sunt arhicunoscute şicanările la care a fost supus, în perioada campaniei electorale, candidatul PD-L, primarul de astăzi, Florentin Andronie.
Numai că, ceea ce este greu este faptul că la o lună şi mai bine de la data alegerilor, lucrătorii postului de poliţie refuză să acorde primarului actual sprijinul pe care legal acesta îl solicită. O solicitare a primarului adresată postului de poliţie, prin care cere sprijin în recuperarea unor documente de stare civilă necesare funcţionării acestui serviciu „luate” din primărie de fostul primar, nu a găsit sprijin la Poliţia Brebeni, punând în dificultate chiar desfăşurarea normală a activităţii primăriei. Iată că modul de lucru al Poliţiei Brebeni este unul partizan, în care, în locul relaţiilor profesionale de colaborare, se pun deasupra cele de gaşcă!

Ce-i de făcut?

Pe lângă alte nereguli în activitatea poliţiştilor de la Brebeni, unele legate de implicare în coordonarea pazei comunale, firesc se pune o întrebare: ce-i de făcut? Soluţii sunt, unele ce ar presupune înţelegerea de către şeful de post al faptului că primarul trebuie să beneficieze de sprijinul său legal şi necondiţionat atunci când la mijloc sunt interesele comunităţii. Sau, tot din capitolul „Soluţii” poate fi desprinsă şi… rotaţia cadrelor, dacă altfel nu se poate. Căci, este greu să crezi că în oastea chestorului Stoica, şeful Poliţiei Olt, nu este de găsit un poliţist capabil să-şi facă treaba, aşa cum legea o cere în Brebeni. O comună aflată la un pas de Slatina.

Consilierii judeţeni au debutat în activitate prin încălcarea legii

Şi consilierii locali de Slatina au început cu stângul

Cei 33 de consilieri judeţeni ai Oltului, precum şi preşedintele - Paul Stănescu - şi vicepreşedinţii - Ioan Nedelea şi Ioan Ciugulea - ai Consiliului Judeţean Olt au început activitatea printr-o încălcare a legii. Aceştia, în termen de 15 zile de la data validării în funcţii, trebuiau să-şi oficializeze declaraţiile de avere pe site-ul instituţiei. Data validării fiind 23 iunie a.c., însemna că data limită era 7 iulie a.c. La această dată, nu numai că nu s-a întâmplat acest lucru, dar pe pagina web a Consiliului Judeţean Olt, doar numele preşedintelui era schimbat, iar ca vicepreşedinţi şi consilieri judeţeni apăreau aceleaşi nume ale celor din mandatul trecut.
Nici consilierii locali şi viceprimarii de Slatina nu s-au grăbit să-şi etaleze pe site-ul primăriei averile, dar în cazul lor măcar a fost modificată vechea configuraţie.
Pentru debutul ilegal în activitatea publică aleşii nu vor primi sancţiuni dure, deoarece actul normativ care prevede oficializarea declaraţiilor de avere stipulează, evident doar pe hârtie, că în cazul nedepunerii declaraţiei în termen „se va declanşa din oficiu procedura de control”. (U.E.F.)

Consiliul Local al municipiului Slatina vine în sprijinul tinerilor fotbalişti ai Liceului cu Program Sportiv

Întrunit luni, 7 iulie a.c., în şedinţă ordinară, Consiliul Local al municipiului Slatina a aprobat cererea înaintată de Liceul cu Program Sportiv Slatina, referitoare la sprijinirea şi dezvoltarea tinerilor sportivi din secţia de fotbal, generaţia 1992.
Principalele motive care au dus la un răspuns favorabil din partea municipalităţii slătinene au fost date de performanţele notabile obţinute în competiţiile naţionale recent încheiate de tinerii fotbalişti ai LPS.
Locul patru obţinut la finele Campionatului Naţional de Juniori Republicani “B”, sferturile de finală ale Cupei României pe judeţ la seniori, precum şi convocarea la lotul naţional a patru jucători slătineni au determinat aprobarea cererii de sprijin financiar.
Luând în seamă şi faptul că sportul de performanţă reprezintă un factor important atât în dezvoltarea sportivă cât şi în valorificarea talentului individual al sportivului, s-a hotărât ca Liceul cu Program Sportiv Slatina să beneficieze de suma de 10.000 lei, necesară secţiei de fotbal din generaţia 1992, în vederea atingerii obiectivelor propuse în noul an competiţional, chiar dacă suma solicitată a fost de 30.000 lei.
Mai trebuie precizat că suma menţionată urmează a fi suportată din bugetul local, capitolul „Cultură, Religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret” şi depusă în contul Liceului cu Program Sportiv Slatina. De asemenea, directorul Liceului cu Program Sportiv Slatina va avea obligaţia să justifice banii cheltuiţi prin depunerea documentelor necesare la Direcţia Generală de Venituri si Cheltuieli, potrivit normelor financiare pentru activitatea sportivă, până la finele anului în curs.
Acest lucru demonstrează implicarea continuă a autorităţilor locale în sprijinirea şi dezvoltarea sportului în oraş, care şi acum, ca de multe alte dăţi, a contribuit la promovarea imaginii municipiului Slatina.

De ce se mai repară Stadionul 1 Mai?

Primăria municipiului Slatina a făcut public luni, 7 iulie a.c., un raport de specialitate cu privire la dezvoltarea infrastructurii precum şi dezvoltarea economică, socială şi culturală a municipiului Slatina.
Se pare că scopul “primordial” al Primăriei Slatina îl reprezintă, printre altele, alături de sumele alocate pentru programele de reparaţii stradale, precum şi ale şcolilor şi liceelor din Slatina, reparaţiile la Stadionul 1 Mai, pentru care a fost alocată „fabuloasa” sumă de 13.000 lei.
Nu putem astfel să nu remarcăm situaţia incertă în care se află fotbalul slătinean, care deşi a beneficiat, în urmă cu câţiva ani, de o echipă în liga a II-a, sprijinită de Primăria Slatina, nu a reuşit să îndeplinească obiectivele propuse. În aceste condiţii şi ţinând cont de faptul că autorităţile locale nu par dispuse să mai investească într-o echipă fanion a oraşului, ne întrebăm pentru ce mai sunt necesare reparaţiile făcute la Stadionul 1 Mai?
Cu siguranţă că existenţa unei echipe poate reprezenta şi un mijloc de promovare a imaginii municipiului Slatina, oraş care, de-a lungul timpului, a dat nume importante în fotbalul profesionist, atât în ţară cât şi peste hotare. Amintim aici jucători precum Gică Craioveanu, Claudiu Niculescu, Ionel Dănciulescu sau Răzvan Raţ.

Utilaj nou pentru ridicarea maşinilor oprite neregulamentar

Un alt obiectiv prevăzut în cadrul şedinţei ordinare, desfăşurată luni de către Consiliul Local al municipiului Slatina, pe dealul Grădişte, îl reprezintă şi achiziţionarea unui utilaj de ridicat maşini, pentru care vor fi cheltuiţi aproximativ 180.000 lei din bugetul local pe 2008.
Este vorba mai exact de ridicarea numeroaselor maşini oprite în mod neregulamentar, mai ales pe arterele principale ale oraşului, care îngreunează astfel libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.
Considerăm însă că un rol important în problemele des întâlnite pe străzile oraşului îl au şi acţiunile agenţilor de circulaţie, care, uneori, fie nu fac faţă, fie sunt nepăsători sau superficiali în faţa neregulilor de zi cu zi de pe străzile municipiului Slatina. Trebuie menţionat şi faptul că, nu cu mult timp în urmă, pe străzile oraşului au mai acţionat astfel de utilaje de ridicare a maşinilor oprite neregulamentar, care şi-au întrerupt însă activitatea din motive ce par a se datora unor nereguli apărute în cadrul firmei private de lifting.

Condiţii de muncă înjositoare pentru artiştii care duc faima Oltului peste hotare

După 15 ani de şefie, Nichita Dragomira n-a reuşit să ofere condiţii decente pentru membrii Ansamblului Profesionist „Plaiurile Oltului”

De câteva săptămâni, Ansamblul Profesionist „Plaiurile Oltului”, cel care a promovat folclorul oltenesc în mai toate colţurile lumii, are un nou director, şi poate şansa de a ieşi din mediocritatea condiţiilor în care artiştii îşi desfăşoară activitatea, în spatele scenei, în spatele reflectoarelor, în umbra aplauzelor şi a numeroaselor distincţii naţionale şi internaţionale. Costinel Alexandrescu, noul director, vrea să ofere artiştilor şansa la nişte condiţii măcar decente de muncă, ceea ce fostul director, Nichita Dragomira, n-a reuşit în mai bine de 16 ani, timp în care a condus acest ansamblu. Nimeni nu pune la îndoială meritele artistice ale lui Dragomira, mărturie stând numeroasele premii naţionale şi internaţionale, numai că ele au fost obţinute de solişti, dansatori şi instrumentişti pregătiţi în condiţii inumane.
Pentru degradarea clădirii în care funcţionează ansamblul există şi o explicaţie, irelevantă, pentru conducerea de peste 16 ani a unei instituţii de cultură - lipsa banilor.

Mediocritatea din spatele trofeelor

Ansamblul Profesionist „Plaiurile Oltului” funcţionează într-o clădire declarată monument istoric, aparţinând Consiliului Judeţean Olt, din Centrul vechi al Slatinei, încă din anul 1993. Clădirea, şi aşa şubrezită, n-a beneficiat în toată această perioadă de o reparaţie capitală, ci doar de zugrăveli şi vopsitorii, care nu sunt deloc evidente. Doar cu puţin noroc, clădirea nu s-a prăbuşit până acum peste cei 70 de salariaţi ai ansamblului din subordinea Consiliului Judeţean.
Tencuiala pereţilor este căzută, tocăria degradată, mobilierul este prea vechi pentru a mai fi funcţional, iar urâţenia încăperilor este accentuată de tavanele şi podelele neîngrijite. Totul arată ca o imensă debara de vechituri, numai că aici, printre scaune rupte, podele şubrezite, uşi şi ferestre degradate îşi pregătesc succesele cei 10 solişti, 24 de dansatori şi 18 instrumentişti, care se întorc după fiecare concurs, dacă nu cu marele trofeu, cel puţin cu locul întâi sau doi.
Dincolo de strălucirea trofeelor aduse acasă de membrii acestui ansamblu, există nişte condiţii de muncă prea grele, prea chinuitoare, despre care nimeni n-a vrut să se plângă până acum. Cu toate acestea, folclorul oltenesc a triumfat, doar pentru că cei ce-l pun în valoare nu s-au împiedicat de lipsa unor condiţii decente de desfăşurare a activităţii, punând mai presus de toate promovarea unei averi nepreţuite…

Marilor solişti ai Oltului li s-a oferit o încăpere urâtă, cu scaune şi birouri rupte

Soliştii ansamblului repetă în aceleaşi condiţii ca şi dansatorii, numai că aceştia sunt mai „norocoşi”, având parte şi de o încăpere a lor, unde îşi pot perfecta textele melodiilor sau desfăşura alte activităţi pentru care au nevoie de o masă de scris şi un scaun. Numai că aici, tot mobilierul – două birouri, un fişet şi multe scaune – este dezmembrat complet, şi nu pentru că acolo au loc războaie, ci pentru că este foarte vechi. Atât de vechi, încât în camera soliştilor nu găseşti nici măcar un scaun întreg, pe care să te aşezi în siguranţă.
Imaginaţi-vă că aici, în asemenea condiţii, munceşte marea solistă de muzică populară Ioana State, dar şi alţi cântăreţi consacraţi, şi mai imaginaţi-vă că tot aici, în această încăpere, de-a lungul vremii au poposit colegi de-ai oltenilor, precum Maria Ciobanu, Ion şi Ionuţ Dolănescu!

Costume populare peticite şi instrumente muzicale în stare jalnică

Pentru că pasiunea artiştilor pentru muzica şi dansul popular oltenesc a fost mai presus decât condiţiile precare de muncă, acest fapt le-a adus aprecierea şi recunoaşterea naţională şi internaţională. Deşi lipsa acută de desfăşurare a activităţii în condiţii normale nu s-a văzut pe marile scene, unde au evoluat alături de ansambluri consacrate din ţară şi din străinătate, trebuie să precizăm că aceeaşi mediocritate, de cele mai multe ori neobservată, a fost dusă de artiştii ansamblului oltenesc peste tot, o dată cu ei. Numai că talentul lor a eclipsat faptul că frumoasele costume populare olteneşti sunt peticite pe toate părţile, ca şi încălţămintea tocită de vreme. Mai mult decât atât, majoritatea instrumentelor muzicale sunt într-o stare precară de funcţionare, tot datorită vechimii. De ani de zile, nu s-au făcut investiţii în costume şi instrumente muzicale, cu toate acestea artiştii olteni n-au încetat măcar o clipă să strălucească. Ceea le-a adus recunoaşterea a fost talentul lor şi atât.

Dansatori profesionişti, fără vestiare şi duşuri

Opt ore pe zi, cei 24 de dansatori profesionişti ai Ansamblului Profesionist „Plaiurile Oltului” repetă în nişte condiţii greu de imaginat. Pentru că nu au vestiare, aceştia folosesc, cu rândul, o cameră unde îşi schimbă ţinuta de zi cu costumul popular. Mai mult, după câteva ore bune de dans, care presupun, evident, efort fizic, dansatorii îşi schimbă ţinutele şi merg acasă să-şi facă duş, pentru că imobilul nu este prevăzut măcar cu o cabină de duş funcţională. Dacă li se face sete, folosesc apa de la toaletă, pe care o beau din recipiente aduse de acasă. Şi toate acestea, după ore întregi de dans, timp în care inhalează suficient de mult praf ridicat din podeaua neîngrijită a sălii de repetiţii.

Noul director este optimist, şi promite că totul se va schimba

Având statutul de interimar, până la organizarea concursului pe care este sigur că-l va promova, noul director Costinel Alexandrescu, un om care cunoştea destul de bine condiţiile de muncă, fiind fost solist al acestui ansamblu, promite că totul se va schimba: „Până când vom realiza un proiect pentru renovarea întregii clădiri, până vom primi şi finanţarea necesară, voi realiza lucrurile mărunte, dar care sunt absolut necesare. Am început prin aducerea unor dozatoare de apă plată, cafea şi ceai, prin reabilitarea pardoselii din sala de repetiţii, prin repararea instrumentelor muzicale şi achiziţionarea de noi costume populare”.

Pentru viitor, directorul Alexandrescu are planuri mari, despre care spune că vor fi şi puse în practică, nu vor rămâne doar pe hârtie. Pe lângă rezolvarea celei mai acute probleme, renovarea clădirii, acesta are şi alte proiecte mai mici, dar cu impact major în promovarea folclorului oltenesc, cum ar fi încheierea unor contracte cu toate televiziunile din ţară, care să difuzeze spectacolele ansamblului, schimbarea repertoriului ansamblului şi introducerea de piese noi, dar şi prezentarea de melodii şi dansuri din toate zonele ţării în spectacolele susţinute în străinătate.

Un studio de înregistrări şi mini-ansambluri în fiecare localitate rurală a judeţului

Un alt vis măreţ al noului director este realizarea, în premieră, în judeţul Olt, a unui studio de înregistrări. Acest lucru presupune doar finanţarea pentru dotări, deoarece spaţiul există şi este perfect pentru destinaţia dorită. Astfel, pivniţa clădirii, folosită acum pentru depozitarea obiectelor de inventar uzate, este locaţia ideală pentru un studio de imprimări audio, fiind deja o încăpere antifonată „natural”, fără a mai avea nevoie de amenajări speciale.
De asemenea, Costinel Alexandrescu vrea să înfiinţeze, la nivelul fiecărei comune, mini-ansambluri de dansuri populare, pentru copii, în scopul conservării unei părţi din folclorul autentic oltenesc, care, încet, dar sigur, se pierde în negura vremii. Astfel, noul director consideră că locaţiile propice sunt căminele culturale din comune, iar aportul instituţiei pe care o conduce va veni din punerea la dispoziţia acestor mini-ansambluri a coregrafilor profesionişti.

„Dacă am reuşit să transform o bisericuţă într-o catedrală, voi reuşi şi aici să le aduc artiştilor condiţii decente de activitate”

Sunt cuvintele noului director, spuse cu mult optimism şi fără falsă modestie, bazate pe faptul că, din 1997, de când şi-a început cariera de preot paroh în comuna olteană Tufeni, a reuşit să transforme o bisericuţă într-o catedrală, prin perseverenţă şi credinţă. De aceea este sigur că va reuşi să creeze condiţii decente de desfăşurare a activităţii şi în cadrul Ansamblului Profesionist „Plaiurile Oltului”. Această instituţie, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Olt, are un buget anual de 18,6 miliarde lei vechi, din care 18 miliarde vin sub formă de subvenţie de la instituţia-mamă, iar 600 de milioane lei vechi sunt venituri proprii realizate din spectacole. Anual, zece miliarde lei vechi reprezintă salariile celor 70 de angajaţi, iar restul banilor se folosesc pentru obiecte de inventar, materiale şi servicii, deci, în buget nu sunt prevăzute sume pentru investiţii, ele fiind posibile doar cu finanţare de la Consiliul Judeţean. Acest fapt nu-l sperie deloc pe noul director, cum nu se teme nici de explicaţiile predecesorului său, cum că nu i s-au dat bani pentru investiţii, deşi a cerut insistent. Şi mai mult, Costinel Alexandrescu promite că, în cel puţin un an, se va vedea schimbarea, atât în ceea ce privesc condiţiile de activitate, cât şi în rezultatele ansamblului.

Costinel Alexandrescu, preotul îndrăgostit de folclor

Noul director al Ansamblului Profesionist „Plaiurile Oltului” are 34 de ani, a absolvit Facultatea de Teologie din Craiova, iar în timpul studenţiei a fost solist în cadrul Filarmonicii Craiova şi al Coralei Universităţii Craiova şi profesor de „Istoria religiilor” în cadrul şcolii slătinene „George Poboran”. Din anul 1997 până în urmă cu câteva săptămâni, a fost numit preot paroh în cadrul bisericii din comuna Tufeni. Având binecuvântarea patriarhului României, Costinel Alexandrescu a putut să-şi exercite şi celălalt talent, muzica populară, angajându-se, în anul 2004, ca solist, în cadrul instituţiei pe care astăzi o conduce.