Primarul Slatinei, învestit cu al doilea mandat

Joi, 19 iunie a.c., în incinta Casei Căsătoriilor, de pe dealul Grădişte, primarul reales al slătinenilor, Darius Vâlcov, a depus jurământul de credinţă, la învestirea cu cel de-al doilea mandat.
Ales de 82% dintre slătinenii cu drept de vot, primarul Vâlcov a promis că va continua în acelaşi ritm şi cu aceeaşi amploare dezvoltarea oraşului, pe care speră să-l ducă, în acest mandat în rândul primelor trei oraşe din ţară.
La şedinţa de depunere a jurământului au participat viceprimarii şi consilierii locali nou aleşi.

Liberalii domină mediul urban oltean

După consumarea celui de-al doilea tur de scrutin, alegătorii orăşeni din Olt s-au împărţit în două tabere egale – jumătate au preferat schimbarea, iar cealaltă jumătate continuitatea, fără a ţine cont prea mult de partidul care e la putere şi cele care sunt în opoziţie. Majoritatea electorilor din mediul urban al Oltului au votat în funcţie de realizările edililor şi i-au taxat pe cei care au ocupat şefia administraţiei locale, timp de patru ani, fără a realiza ceva benefic pentru ei. Cu toate acestea, au existat localităţi în care rezultatul final a fost de-a dreptul surprinzător, iar comentarii pe tema motivării preferinţei alegătorilor nu prea pot fi făcute.
Aşadar, dacă la Slatina şi Piatra-Olt, rezultatul final al alegerilor era previzibil, şi nimeni nu se îndoia de faptul că Darius Vâlcov şi Tudor Udrescu vor fi realeşi în funcţii, surpriza a venit de la Corabia, unde Ştefan Pârlea, deşi a intrat în turul doi cu prima şansă, a pierdut, în final, fără ca cineva să poată da o explicaţie coerentă acestui eşec.
La Caracal, numeroasele voci cetăţeneşti, din ce în ce mai nemulţumite de dezastrul din infrastructura oraşului, îl dădeau pe Gheorghe Anghel marele perdant al primului tur, numai că edilul a intrat în turul doi, cu a doua şansă, şi, culmea, a câştigat.
La Balş, primarul care a avut la dispoziţie două mandate pentru a arăta de ce este în stare, Vitalie Stanciu, a fost dat afară „în şuturi” din primărie, iar numărul mic de voturi pe care l-a primit nu l-a putut duce nici măcar în turul doi.
La fel s-a întâmplat şi la Drăgăneşti-Olt, unde Dan Mateescu a fost sancţionat şi „lăsat la pensie”, cu un număr de voturi care nu l-a ajutat să intre în turul doi.
La Scorniceşti şi Potcoava, alegătorii le-au mai dat o şansă lui Constantin Nedelea şi Florin Mateiana, după al doilea tur de scrutin, şansă pe care, dacă nu o vor fructifica, s-ar putea să fie ultima pentru ei.
Analizând voturile orăşenilor din punct de vedere politic, se observă că liberalii au fost preferaţii, candidaţii lor fiind votaţi la primăriile a patru oraşe - Balş, Drăgăneşti-Olt, Potcoava şi Scorniceşti - urmaţi de social democraţi, cu trei oraşe – Caracal, Corabia şi Piatra-Olt – şi democrat liberali, cu un singur oraş – Slatina.

Victoria lui Darius Vâlcov, una previzibilă, care n-a bucurat şi n-a întristat pe nimeni

După patru ani de mandat, timp în care Slatina a renăscut, s-a transformat şi a făcut paşi importanţi spre modernitatea şi decenţa oraşelor europene, victoria democrat-liberalului Darius Vâlcov a fost una previzibilă, de care nu s-a îndoit nimeni. Votat de 82% dintre slătinenii cu drept de vot, tânărul primar Darius Vâlcov s-a clasat pe locul doi în ierarhia câştigătorilor de municipii din ţară, după primarul de la Sibiu, care a fost votat în proporţie de 90%.
Datorită faptului că victoria lui Darius Vâlcov a fost una aşteptată, dar muncită (pentru că edilul şi-a făcut campanie electorală, şi nu a mizat doar pe simpatia slătinenilor şi pe realizările sale), după primul tur de scrutin, ca şi acum, se vorbeşte foarte puţin despre acest lucru. Numai că, dincolo de orice comentarii, dincolo de un vot normal acordat de slătineni lui Vâlcov, victoria acestuia a fost una pe deplin meritată. Votul acordat de slătineni a fost unul de recunoştinţă pentru un primar care a făcut tot ceea ce a promis în 2004 şi chiar mai mult decât atât, a fost unul de mulţumire faţă de un edil care şi-a făcut treaba, care a schimbat faţa oraşului, şi, mai important, a schimbat viaţa a peste 70.000 de oameni care trăiesc în acest oraş. Chiar dacă trotuarele pavelate au devenit normalitate, la fel ca şi locurile de relaxare din oraş, chiar dacă comerţul civilizat în majoritatea pieţelor oraşului s-a împământenit, chiar dacă Slatina are 600 de apartamente noi, chiar dacă elevii învaţă în condiţii europene, de parcă acest lucru s-ar întâmpla de când lumea, nu putem uita că toate aceste realizări, în 2004, erau doar simple deziderate.
Slatina nu este oraşul după care se învârte soarele, dar este un oraş în care se poate trăi civilizat, decent, ca în orice alt oraş de aceeaşi talie din Europa.
Puţinii slătineni care l-au taxat pe Darius Vâlcov, deşi i-au recunoscut meritele, au făcut-o fie pentru că simpatizau o altă culoare politică, fie pentru au considerat că spaţiul verde rămas în oraş este insuficient pentru un mediu sănătos, fie pentru faptul că edilul s-a implicat în atât de multe proiecte, încât a uitat să coboare printre oameni, să fie mai aproape, fizic, de ei.

Al doilea mandat de încredere pentru Tudor Udrescu

Realizările lui Tudor Udrescu la Piatra-Olt pot fi uşor comparate cu cele ale lui Vâlcov la Slatina, astfel că edilul pietrean a obţinut, cu un procent de peste 70%, cel de-al doilea mandat tot pe un val de simpatie venit din interesul pe care şi l-a dat pentru a moderniza oraşul şi pentru a schimba viaţa localnicilor. Investiţiile în modernizarea şi reabilitarea şcolilor, introducerea reţelelor de apă, canalizare şi gaze naturale, darea în folosinţă a blocurilor ANL, înfrumuseţarea oraşului sunt principalele realizări efectuate în doar patru ani, care i-au adus social democratului Tudor Udrescu un nou mandat, în care trebuie să continue în acelaşi ritm, deoarece pretenţiile localnicilor au crescut.

 

Gheorghe Anghel, reales, la al cincilea mandat

Chiar dacă privim lucrurile de la Slatina, avem ochi să vedem că oraşul Caracal arată ca după bombardament, chiar dacă acolo, recent, n-a avut loc nici un război. În cel de-al patrulea mandat al lui Gheorghe Anghel, caracalenii au beneficiat de gaze naturale, însă au pierdut integritatea trotuarelor şi a străzilor. De ceva timp încoace, caracalenii au ajuns la exasperare, după ce dau de câteva ori pe zi în sutele de gropi din oraş. Mai mult de atât, cele câteva realizări ale lui Anghel din cele patru mandate au început să se degradeze, şi mare lucru nu se mai vede, iar de simţit, nici atât.
Având toate premizele pentru a se lepăda de Anghel, caracalenii n-au reuşit acest lucru din primul tur, iar primarul social democrat a intrat în turul doi, cu a doua şansă, la o diferenţă de peste 600 de voturi faţă de pedelistul Vladu. Ce s-a întâmplat între cele două tururi de scrutin doar caracalenii ştiu. Ei au decis, după al doilea tur, că-l preferă încă patru ani pe Anghel, în detrimentul lui Vladu, chiar dacă gropile se înmulţesc pe zi ce trece. Probabil că au respectat proverbul românesc „Rău cu rău, dar mai rău fără rău”, şi i-au oferit edilului cel de-al cincilea mandat.

Vitalie Stanciu a ieşit pe poarta din spate a Balşului

După un prim mandat acordat de bălşeni social democratului Vitalie Stanciu, mandat în care oraşul s-a degradat de nepăsare, edilul a mai primit încă patru ani de graţie, timp în care Balşul a devenit mai rău decât o comună urâtă şi murdară. Pe 1 iunie 2008, răbdarea bălşenilor a luat sfârşit, şi pentru nepăsarea de opt ani a primarului Stanciu, acesta a primit cea mai uşoară pedeapsă – excluderea de la şefia primăriei. Astfel, în turul al doilea, s-au înfruntat liberalul Mădălin Teodosescu, fostul viceprimar, şi democrat liberalul Gheorghe Ştefan, având câştig de cauză primul. Chiar dacă Vitalie Stanciu a ieşit pe uşa din dos a Balşului, nici succesorul său nu se poate lăuda că a avut o altă intrare, pentru că, în ultimii patru ani, amândoi au condus destinele sărăcăcioase ale locuitorilor şi întreţinut urâţenia Balşului.
Liberalul Teodosescu are, dincolo de toate, o misiune aproape imposibilă – aceea de a face dintr-un oraş dărăpănat şi murdar unul care să ofere cel puţin minimele condiţii de trai pentru nişte locuitori cărora cu greu li se poate spune… orăşeni.

Ştefan Pârlea, marele perdant al alegerilor locale

Surpriza acestor alegeri locale au făcut-o corăbienii, care l-au trimis pe Ştefan Pârlea în turul doi, doar ca să aibă de unde-l scoate din istoria oraşului. Votat de peste 80% dintre corăbieni, în 2004, Pârlea a căpătat rapid simpatia oamenilor, dând dovadă de un caracter deschis dar şi de interes faţă de viaţa comunităţii locale. Faţă de predecesorul său, Pârlea a făcut numeroase investiţii în Corabia, începând de la modernizarea centrului oraşului, continuând cu reabilitarea şcolilor, asfaltarea drumurilor, extinderea reţelei de apă şi canalizare, cam tot ce n-au făcut primarii de după 1989 în acest oraş.
Care a fost motivul pentru care Pârlea a pierdut Primăria Corabia rămâne o necunoscută pentru cei din afara oraşului. Corăbienii ar trebui să ştie mai bine ca oricine de ce au ales schimbarea, când localitatea lor era pe un trend ascendent, când, în sfârşit, lucrurile se mişcau într-un sens benefic lor. Şi, bine ar fi ca, peste patru ani, să nu regrete că l-au dat pe Pârlea pentru Barbu, că s-ar putea să fie prea târziu.

Constantin Nedelea, încă patru ani la Primăria Scorniceşti

Fostul primar al oraşului de pe Plapcea, Constantin Nedelea, este şi noul primar. Aşa au hotărât scorniceştenii cu drept de vot, care, după turul doi, l-au reconfirmat pe funcţie pe liberal, în detrimentul tânărului profesor Cătălin Davidescu, de la PD-L. Deşi aproape trei ani din primul mandat Nedelea a avut toate premisele de a face ceva în Scorniceşti, fiind coleg de partid cu cei care deţin puterea în Guvernul României, acest lucru nu s-a prea văzut. Străzile din oraş sunt în continuare pline de gropi, mizeria este peste tot, traiul oamenilor este tot mai greu, chiar dacă au apă la robinete non-stop. Cu toate acestea, Nedelea a primit o ultimă şansă de a realiza ceva durabil, benefic pentru locuitorii unui oraş care, parcă, n-a reuşit să iasă din era comunistă.

 

 

Drăgăneştenii şi-au schimbat iar primarul

Nici un primar post-decembrist n-a reuşit să stea la şefia Primăriei Drăgăneşti-Olt mai mult de două mandate, asta pentru că nici unul nu s-a dovedit a fi un bun gospodar. Oraşul s-a degradat treptat, acum ajungând aproape o ruină. De-a pururi, străzile Drăgăneştiului au fost pline de gropi şi gunoaie, utilităţile în cartierele mărginaşe au rămas simple deziderate, iar clădirile dărăpănate şi palatele romilor au creat o arhitectură dezolantă a oraşului. Din aceste motive, drăgăneştenii şi-au tot schimbat primarul, însă pe acel gospodar, care să poată menţine oraşul la un nivel de minimă decenţă, nu l-au găsit încă. Şi la aceste alegeri locale, oamenii ai preferat schimbarea, tot din dorinţa de mai bine pentru ei, eliminându-l pe fostul primar Dan Mateescu din primul tur, şi alegând în turul al doilea pe liberalul Sorin Ghiţă, în detrimentul democrat-liberalului Ilie Mocioacă.

 

Florin Mateiana, de la Potcoava, a obţinut cu greu al treilea mandat

Unul dintre cei mai iubiţi primari ai Oltului, Florin Mateiana, de la Potcoava, era cât pe ce să rămână cu doar două mandate în portofoliu. L-au salvat însă nostalgicii, care n-au putut uita primul mandat de glorie al edilului, mandat în care comuna Potcoava a devenit oraş. Diferenţa au făcut-o voturile a 50 de cetăţeni, după turul al doilea, care l-au repus pe funcţia deţinută de opt ani încoace, în detrimentul pedelistului Constantin Câtu.
În mandatul 2000-2004, primarul Mateiana nu se poate lăuda cu mari realizări, deoarece majoritatea consilierilor locali s-au întors împotriva lui, blocându-i orice proiect. În consecinţă, locuitorii din Potcoava au fost vitregiţi de investiţii care se puteau face, datorită faptului că Mateiana este membru al partidului de guvernământ, pentru că nişte consilieri locali i-au pus beţe-n roate primarului şi tuturor proiectelor propuse de acesta. Cu toate aceste, Mateiana era sigur că cetăţenii au înţeles de ce nu s-a mai realizat aproape nimic în Potcoava în ultimul mandat, şi că-i vor taxa pe acei consilieri care s-au împotrivit investiţiilor, numai că jumătate dintre aceşti cetăţeni s-au întors tocmai împotriva lui. Diferenţa a făcut-o o mână de oameni, care i-au dat şansa lui Mateiana de a demonstra că a rămas acelaşi primar gospodar din primul mandat, şansă pe care s-ar putea să n-o poată fructifica, deoarece configuraţia viitorului Consiliu Local nu-i este deloc favorabilă.