- Faptul că PIN nu-şi va desemna candidat propriu pentru Primăria Slatina este un gest de abdicare în faţa lui Darius Vâlcov?
- Nu este un gest de abdicare, este un calcul politic, rezultatul unei hotărâri de a-l susţine la viitoarele alegeri locale, ţinând cont de realitate, adică de ce s-a întâmplat în mandatul lui Darius Vâlcov, de popularitatea lui, de rezultatul la europarlamentare, pentru că, în opinia noastră, votul către PD a fost tras de Darius Vâlcov şi mai puţin de PD. În al doilea rând, am luat în calcul situaţia noastră actuală, forţa noastră ca şi partid în teritoriu, care ne impune un alt gen de strategie vizavi de un anumit obiectiv pe care ni-l propunem. Un al treilea motiv, este situaţia generală din judeţul Olt, pentru că, din 1990 până acum, judeţul Olt a fost condus copleşitor de Partidul Social Democrat. Ori, rezultatele, după 18 ani, spun că suntem undeva printre ultimele judeţe din ţară. Ori, în condiţiile acestea, nu atât persoana ca atare a lui Darius Vâlcov, deşi şi persoana contează, cât conjunctura generală ne-a făcut să luăm o decizie politică prin care să ne depărtăm puţin de emoţiile campaniei locale, pentru că, noi, cu un candidat la primărie, trebuia să ne punem problema de la cine luăm voturile. Poate că luam voturi din toate părţile, şi de la susţinători ai PD, PSD, PRM, PNL, etc., dar, până la urmă, în loc să susţinem schimbarea la nivel judeţean, favorizam menţinerea în poziţie dominantă a PSD-ului.
- La Primăria Capitalei, PIN-ul merge pe mâna lui Cozmin Guşă. Care ar fi principalele argumente pentru care acesta ar primi majoritatea voturilor bucureştenilor?
- Argumentele le-a făcut publice când şi-a lansat candidatura, bazându-se, în esenţă, pe trei lucruri:unu-vrea să propună bucureştenilor un program real, izvorât din ceea ce vor solicita ei, nu dintr-un program politic, la ora actuală, preşedintele are un blog unde primeşte zilnic propuneri, întrebări, vizavi de un număr de priorităţi pentru Bucureşti: doi - în concepţia lui Cozmin Guşă, proiect nu înseamnă proiect de construcţii, ci proiect de dezvoltare pentru Capitală, unul complex, care să atingă toate laturile; trei - este o persoană care n-a fost implicată în funcţii publice administrative, şi, cel puţin la ce s-a petrecut până acum, ca şi discurs politic, ca şi luări de poziţie în spaţiul public, s-a cam adeverit, nu discutăm de ceea ce s-a transformat în scandal public, ci de lucruri esenţiale.
- Ce rezultate pot fi considerate mulţumitoare de către PIN, la alegerile locale viitoare?
- În mod sincer, noi avem o ţintă – vrem să dublăm, cel puţin, procentul obţinut la europarlamentare, ceea ce ne-ar asigura accesul în Consiliul Judeţean, pentru că programul nostru, vizavi de alegerile locale, are ca dominanţă rolul şi locul consiliilor locale şi judeţean în viaţa cetăţeanului. Ori, până acum, n-am asistat la nici un comportament de consiliu local sau judeţean, ca instituţie, care să reprezinte cu adevărat cetăţenii judeţului şi pe cei ai localităţilor. Consiliile locale şi judeţean nu mai pot avea aceeaşi atitudine şi aceeaşi structură ca până acum, ţinând cont că sunt în Uniunea Europeană. Nu mai merge cu nea Gică tractoristul, consilier local sau judeţean, dar asta nu înseamnă că e plin pământul de experţi. Până la urmă, principalele calităţi ale unui om care candidează şi care este ales trebuie să fie corectitudinea şi bunul-simţ. Ţinta noastră este să obţinem între 6 şi 8% la alegerile locale.
- În opinia dumneavoastră, ce credeţi că nu a făcut Darius Vâlcov pentru slătineni, şi care credeţi că au fost punctele sale forte?
- Mă puneţi într-o situaţie de evaluare, şi aici pot să vă răspund fără să implic coloratura politică. Are un atuu serios, pentru că, dacă ne uităm pe angajamentul său electoral din 2004, a avut şase puncte, pe care le-a atins. Cum s-au realizat, este o altă problemă. În ceea ce înseamnă mesaj electoral, oamenii pot să considere că nu este mincinos, pentru că din ceea ce a promis, o parte le-a realizat în totalitate, iar o alta este în curs de desfăşurare. Faptul că s-a achitat de ce a promis este un punct important pentru un om politic, indiferent din partea cărui partid politic ar veni, şi candidează la funcţia de primar. Ce n-a făcut Darius Vâlcov… este mult de discutat, dar nu numai el n-a făcut… N-a putut, sau vă va răspunde el dacă a avut iniţiativă şi ea nu s-a bazat pe sprijin, însă n-am auzit de nici un proiect de anvergură privind dezvoltarea Slatinei pe următorii 15-20 de ani. Ori acest lucru este foarte important, pentru că Slatina are o caracteristică dominantă, este unul dintre puţinele oraşe pe care le putem considera industriale azi, dar este un oraş care este rămas în urmă, cu toate aceste şase puncte realizate de Darius, dacă-l comparăm cu alte oraşe din România, care n-au forţa industrială a Slatinei. De la primarul Darius Vâlcov şi consiliul pe care l-a avut la dispoziţie, poate greşesc eu, şi atunci îmi revizuiesc poziţia, n-a emanat nici un proiect de dezvoltare pentru viitor.
- Credeţi că românii ar fi trăit mai bine, dacă, în 2004, preşedinţia ţării ar fi fost câştigată de Adrian Năstase?
- Nu cred, pentru faptul că în 2004, ca şi în 2000, românii au ales între două rele, au ales soluţia mai puţin otrăvitoare, mai puţin rea, care s-a numit Traian Băsescu. Aşa cum recunoştea Traian Băsescu, la ultima confruntare cu Adrian Năstase, la televiziunea publică, fapt ce a impresionat alegătorii, că românii nu au ce să aleagă între doi comunişti. Nu neapărat că provin din foştii membrii de partid, fiecare cu familia lui, fiecare cu istoria lui, dar asta mai puţin contează. Românii cred că n-au ales greşit atunci, gândindu-se că aleg o variantă mai puţin rea pentru România. Multă lume a uitat că, în timpul acesta de patru ani, şi pentru asta nu-i vinovată populaţia, sunt vinovaţi politicienii care au asigurat guvernarea, s-a pus o perdea peste ce a făcut PSD-ul. Acest partid nu trebuie să facă nimic ca să se apere pentru ce a făcut între 2000 şi 2004, pentru că a plătit la vot. Constituţional, nu cred că românii ar fi trăit mai bine, pentru că haideţi să vedem cum ar fi lucrat Adrian Năstase cu un guvern de dreapta?
- Ca partid, vă avantajează alegerile anticipate, organizarea simultană a „localelor” cu „generalele”?
- Nu, şi nu numai pe noi, în general, partidele mici sunt clar dezavantajate. Însă problema este alta – care ar fi scopul organizării simultane? Unu - din punct de vedere politic, dacă s-ar organiza simultan aceste alegeri, se doreşte să nu avem vot uninominal, sub orice formă ar fi el. Doi – ca să decaleze alegerile, ar trebui să avem o schimbare de guvern. Care ar fi partidele cărora le-ar conveni, azi, anticipatele? E clar că un singur partid, ca dintr-o poziţie convenabilă, din punct de vedere al plăţii preţului, şi acesta ar fi PNL-ul, pentru că va trebui să achite nota de plată la toamnă sau în primăvară. Acum, PD-L-ul se disociază că ar fi guvernat doi ani de zile, împreună cu PNL, deci nota de plată a guvernării 2004-2008 va fi plătită, în mod clar, de PNL. PSD-ul dansează după cum cântă Ion Iliescu, deci, n-ar fi avantajat, dacă e să facem calculul matematic, iar pe de altă parte este cel care întărâtă un pic lucrurile între forţele politice, chiar dacă pare foarte dispus la discuţii.
- PIN se vrea un partid al tinerilor. Cu excepţia a doi dintre ei, unde este restul tinerilor politicienii din acest partid?
- PIN nu este un partid al tinerilor, partea de tinereţe la PIN se referă la mentalitate şi la dorinţa de schimbare. Dacă vă referiţi la cei doi tineri în persoanele lui Cozmin Guşă şi Lavinia Şandru, pot să vă completez – în decembrie, noi am avut Adunarea Generală Naţională, atunci când am ales preşedintele, ocazie cu care am ales şi un Consiliu Naţional al Liderilor, în care au fost alese zece funcţii, şi pot să vă spun că nici unul dintre membri nu depăşeşte vârsta de 40 de ani. Partea de osatură, de conducere la vârf, este alcătuită din tineri, unii chiar foarte tineri.
- Nu credeţi că PIN pierde prin faptul că refuză să colaboreze, să se asocieze, la nivel local şi general, cu unul dintre „greii” de pe scena politică?
- Întâi trebuie să definim termenul „refuz”. Dacă accepţi o discuţie cu orice formaţiune politică, trebuie să existe minim două lucruri – o propunere concretă, iar partenerul cu care discuţi să aibă unul-două principii, nu discutăm de programe politice, care să poată da un subiect comun. Ca să treci la o negociere, trebuie să pui ceva pe masă, şi de o parte şi de alta. Pentru că, până la urmă, toată politica, în orice ţară, se bazează pe negocieri şi aşa-zisele compromisuri politice, de a adapta un program politic la dorinţele partenerului, în anumite ramuri, pentru a face o alianţă politică, ca să poţi guverna împreună. Noi, înainte de aceste alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, nu puteam decide o propunere de alianţă sau o discuţie de afiliere politică. Răspunsul îl aveţi din atitudinea PIN-ului - n-a existat nici o formaţiune politică, implicată în viaţa politică, pe care să o protejăm cumva, în sensul că să nu zicem de acela că avem interesul ca în toamnă să ne lipim de el. Noi ne dorim să fim luaţi, de către populaţie şi electorat, aşa cum suntem, fără să ne pună cineva, cu sila, în coşul electoratului. N-avea sens să ne mai înfiinţăm, dacă mergeam tot pe nişte principii de „îmbălsămare”, ca să ne lipim undeva. Sigur, că putem discuta de sprijin reciproc la nivel local, în anumite momente electorale şi postelectorale, în diferite zone ale ţării, după alegeri. Spre final, dacă rezultatul alegerilor de la locale depăşeşte acel prag limită pe care-l ia orice formaţiune politică în considerare când discută cu posibili aliaţi la parlamentare, trebuie să avem ce pune pe masă. Depăşim 5% la nivel de ţară, poate că vom discuta cu o formaţiune politică.