Artişti plastici români au decorat spitalul din localitatea natală a lui Ceauşescu cu cele mai valoroase opere
O legendă pe care o confirmă realitatea spune că, după ce trustul de construcţii „Carpaţi” a finalizat lucrările la clădirea ce avea să devină Spitalul Orăşenesc Scorniceşti, în preajma anului 1980, a intrat în scenă o seamă de artişti plastici ai vremii, care aveau ordin să decoreze încăperile cu cele mai valoroase opere ale lor. Artiştii nu erau cei mai buni din ţară, dar operele lor erau plăcute, şi-şi atingeau scopul – să încânte privirea şi să bucure sufletele pacienţilor şi tuturor celor care aveau treabă prin clădirea spitalului. Astfel, atunci, în imobilul unde astăzi funcţionează Spitalul de Pneumoftiziologie Scorniceşti s-a creat o mică galerie de artă, unde erau expuse tablouri, statuete şi sculpturi ale unor artişti plastici români, care, probabil, au executat toate aceste obiecte de artă la comanda cuiva. Probabil că scorniceştenii mai în vârstă ştiu despre existenţa tablourilor de pe pereţii holurilor, şi-şi amintesc statuetele, unele de dimensiuni mai mari, altele mai mici.

Fiindcă obiectele de artă n-au fost inventariate, ele au dispărut treptat din clădire
Deşi valoarea obiectelor de artă nu le-a inclus în vreun patrimoniu cultural, ele având doar rol decorativ, numărul acestora a început să scadă treptat, de la Revoluţie încoace. Dispariţia obiectelor de artă n-a alarmat pe nimeni, pentru că n-aveau valoare artistică şi nici măcar nu erau considerate bunuri de inventar. Şi, cum nimeni nu era obligat să răspundă pentru dispariţia obiectelor de artă, e ciudat faptul că, astăzi, în Spitalul de Pneumoftiziologie Scorniceşti, încă se mai regăsesc câteva astfel de obiecte.

„Nici 10% din numărul lor nu se mai regăsesc în clădire”
Pasionat sau nu de artă, managerul unităţii sanitare din Scorniceşti, Andrei Iordache, a strâns obiectele pe care le-a mai găsit, prăfuite, prin magazii, şi le-a amplasat, o parte în biroul său, pe cele de dimensiuni mai mici, iar altă parte, de dimensiuni mai mari, decorează holul de acces în instituţie. La fel a făcut şi cu cele câteva tablouri găsite în stare bună. Îi plac atât statuetele cât şi tablourile care-i decorează biroul, dar ne declara cu amărăciune că: „Nici 10% din numărul lor nu se mai regăsesc în clădire. Am auzit că una dintre ele, nu ştiu exact care, ar fi cotată la o bursă de profil”, ceea ce denotă că nu sunt atât de neimportante pe cât se credea. Aşa s-a creat în instituţia sanitară scorniceşteană o mică galerie de artă, menită să încânte privirea celor ce-i trec pragul şi să decoreze într-un stil original biroul managerului. Mai ales statueta sculptată din lemn masiv, care întruchipează un nud feminin în mărime naturală sau tablourile ce reprezintă peisaje naturale inspirate din viaţa satului românesc.