Slatina nu este alimentată cu apă din râul Olt
Pentru că, în ultima perioadă, presa locală, pe baza unor declaraţii ale reprezentanţilor Autorităţii de Sănătate Publică, a creat un adevărat scandal prin care se susţinea că apa slătinenilor ar conţine anumite elemente peste limita admisă, directorul Companiei de Apă, Florea Raţă, a organizat o conferinţă de presă, pentru a infirma toate aceste zvonuri. Şi, pentru ca toţi cetăţenii să înţeleagă fenomenul, directorul a început prin a prezenta traseul apei: „Chiar dacă mulţi dintre dumneavoastră cunosc care este sistemul de alimentare cu apă din Slatina, o să explic totuşi pentru toată lumea. Am întâlnit persoane, chiar din mass-media, care spun că Slatina e alimentată cu apă din râul Olt, ceea ce nu e adevărat. Din această cauză, vreau să fac această prezentare, ca să fie problema lămurită o dată pentru totdeauna. Slatina este printre puţinele oraşe din ţară alimentate cu apă numai din foraje de apă. Sunt situate pe malurile Oltului un număr de 132 de foraje. Din aceste foraje este extrasă apa cu pompe submersibile, transportată prin conducte în două bazine mari de colectare şi de repompare în oraşul Slatina. Este colectată în două bazine mari din două staţii de pompare: unul situat în staţia Oituz şi unul situat lângă Pompieri. Aici, apa este colectată, tratată prin clorinare şi apoi pompată în distribuţia din oraşul Slatina. Aşa ajunge la robinetele consumatorilor. La blocurile mai înalte de patru etaje, există sisteme de hidrofor, întrucât presiunea pe care o are apa din cele două staţii de pompare nu asigură alimentarea consumatorilor care locuiesc mai sus de patru etaje. Puţurile sunt de la 50 m, până la 150 m adâncime”.

Apa din foraje nu poate conţine nitriţi şi nitraţi
Pentru că cele mai multe declaraţii din presă făceau referire la faptul că apa ar fi contaminată cu nitriţi şi nitraţi într-o concentraţie destul de mare, directorul Raţă a demonstrat că aceste elemente nu au cum să pătrundă în apa slătinenilor: „Ce putem să spunem de apa din aceste foraje este faptul că ea nu are încărcare cu nitriţi şi nitraţi. A apărut în presă că apa ar conţine foarte mulţi nitraţi care produc îmbolnăviri la copii. Apa din Slatina nu conţine astfel de substanţe. Cu atât mai mult, pot să spun că, din analizele făcute la toate puţurile de apă, puţurile de mică adâncime, care ar fi cele mai influenţate de infiltraţii de la suprafaţă, nu prezintă aceste elemente, ceea ce denotă că ele au fost executate cum trebuie, au fost izolate straturile de suprafaţă ca să nu fie infiltraţii în pânza de apă de unde este preluată. Vă putem demonstra acest lucru. Ca să eliminăm suspiciunile, noi am făcut un control de calitate, în ultima perioadă, împreună cu domnii de la Direcţia de Sănătate, şi am prelevat probele pe care le-am trimis la un laborator specializat în analize de apă, de fapt cel mai dotat laborator din judeţ, la ora actuală, şi chiar din sudul ţării. Este vorba de Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt, care are un laborator acreditat cu dotare de ultimă generaţie. Noi nu avem decât contract comercial cu Sistemul de Gospodărire a Apelor. Ne furnizează apa brută din foraje şi, contra cost, aceste analize de laborator. Şi analizele de laborator au venit să combată cele apărute în presă. Aceşti nitriţi şi nitraţi apar după clorinarea ei, dar după legea apelor, ei nu depăşesc limita”.

Apa industrială nu are nici o legătură cu apa potabilă
Pentru a lămuri toate aspectele, unele bazate doar pe zvonuri, directorul Companiei de Apă, Florea Raţă, a prezentat şi diferenţa între apa potabilă şi apa industrială, două componente care n-au nici o legătură între ele: „S-a răspândit zvonul în oraş că apa ar fi periculoasă, că ar fi apă industrială. Într-adevăr, în Slatina, există conductă de apă industrială, dar care nu are nicio legătură cu apa potabilă. Este apa cu care se udă spaţiile verzi din oraş. Vreau să spun cetăţenilor că, până acum, nu a fost nicio îmbolnăvire hidrică în acest oraş datorită consumului de apă care ar fi încărcată cu nitraţi peste limitele admise de legea apelor. După ’89, am început să schimbăm reţele, în ideea îmbunătăţirii calităţii apei. Deci distribuţia este cea care îi strică un pic calitatea. Compania de Apă Olt, din care face şi Slatina, a fost creată la indicaţia Uniunii Europene pentru accesarea de fonduri în vederea execuţiei de lucrări de modernizare, extindere, pe probleme de alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor. Contează foarte mult ce apă dăm din staţia de epurare, să nu fie încărcată chimic, bacteriologic. Acesta este scopul alocării acestor fonduri”.

Monitorizarea de control se face de comun acord cu laboratorul ASP
Biologul Companiei de Apă, Ileana Florea, a prezentat modul în care societatea furnizoare de apă are controlul asupra calităţii apei, prin analize efectuate constant, din puncte de recoltare stabilite de comun acord cu laboratorul ASP: „Monitorizarea de control are puncte stabile, există norme din Hotărârea de Guvern 974, şi noi monitorizăm ieşirea din staţiile de tratare plus încă ale puncte de recoltare din reţeaua de distribuţie care au fost stabilite de comun acord cu laboratorul de la Autoritatea de Sănătate Publică. Deci, noi n-am făcut nimic de capul nostru, pentru că e legea care ne obligă să facem această monitorizare de control, şi în al doilea rând, punctele de recoltare au fost stabilite de comun acord cu laboratorul de la Autoritatea de Sănătate Publică, şi ne-am axat mai mult pe capetele de reţea pentru că acolo ne interesează să vedem dacă la capete de reţea mai avem clor în apă (asta înseamnă că s-a făcut o dezinfecţie corectă la apă) şi dacă, din punct de vedere bacteriologic, nu sunt probleme la capetele de reţea. Mai ales în perioada de vară, avem puncte de recoltare de la grădiniţe, din şcoli, din spaţiile publice, pentru că acolo se consumă mai multă apă. Concentraţia de amoniu de situează cam la 0,639. Acesta este amoniu din sursă, nu avem ce să îi facem. Este mai mare, dar nu semnificativ, pentru că prin clorinare concentraţia scade”.

„Se poate bea apă de la robinet”
Este concluzia dar şi asigurarea pe care directorul Raţă o dă slătinenilor, în ceea ce priveşte potabilitatea apei de la robinetele lor. Cât priveşte vechimea conductelor de transport al apei, lucrurile au intrat pe un făgaş normal, prin începerea înlocuirii reţelei de apă: „Se poate bea apă de la robinet, mai puţin atunci când sunt intervenţii. Asta este situaţia. Sperăm să se rezolve prin schimbarea reţelei. Este depunere din cauza reţelei, dar nu apare în fiecare zi acest fenomen. Noi avem un regulament bine stabilit, unde scrie că în intervenţiile executate de alte societăţi, dacă produc avarii, reparaţiile se vor executa pe cheltuiala lor şi vor suporta şi contravaloarea nefurnizată şi pierdută”, a mai declarat Florea Raţă.